Surprize ale istoriei: Cum a fost umilit Napoleon Bonaparte de un detaşament de ȚĂRANI ROMÂNI

Categories DezvăluiriPosted on

Așa după cum s-a dovedit adeseori, cunoaștem puțin despre istoria strămoșilor noștri, manualele de istorie fiind departe de multe episoade excepționale ale trecutului românilor. Dacă în cazul geto-dacilor sistemul ni-i prezintă ca pe niște strămoși mai necivilizați, pe care i-au învățat romanii să se spele, despre românii din Evul Mediu se spune că aveau armate neistruite, formate din țărani aduși direct de pe câmp, deși o serie de dovezi pun în evidență faptul că domnitorii români aveau și armate profesioniste, extrem de bine instruite…

Prin urmare, pentru mintea celor care îl iau pe un Boia drept reper de informație istorică, posibilitatea ca un detașament de țărani români să-l fi umilit pe Napoleon Bonaparte pare o altă mistificare grosolană a naționalismului de tip fascist cu care ștampilează, în ignoranța lor, orice încercare de scoatere la lumină a unor episoade eroice cu care românii se pot mândri.

În legătură cu subiectul acestui articol, ziarul Adevărul a publicat acum câteva zile informații deosebit de interesante, pe care vi le supun atenției. Evenimentul relatat în Adevărul se referă la anul 1796 când armatele conduse de tânărul general Napoleon Bonaparte purtau un război crunt cu Imperiul Habsburgic. Cu tot talentul său militar, Napoleon s-a împotmolit două zile la podul de la Arcole, unde a fost aproape să își piardă viața. Aici, o unitate de țărani liberi din zona Bistriței, care luptau în armata austriacă, s-au dovedit a fi o nucă foarte tare pentru soldații francezi. Luptători neînfricați și trăgători de elită, ei au rămas consemnați în relatările vremii…

Iată un fragment din ziarul Adevărul:

<

Podul de la Arcole era apărat de un batalion de ţărani năsăudeni care luptau în armata austriacă. Făceau parte din „Regimentul II Valah de infanterie grănicerească“ şi aveau misiunea de a nu-l lăsa pe Napoleon să treacă podul. Nici nu avea de gând să o facă. Mulţi fără uniforme, înarmaţi cu puşti şi săbii scurte, dar ajutaţi şi de câteva piese de artilerie, grănicerii năsăudeni erau cât pe ce să rescrie istoria, mai ales prin îndărătnicia cu care au apărat podul.

Ofiţerii francezi cu trupe de asalt experimentate au atacat în valuri podul. Cu toate acestea, timp de 48 de ore, oştenii valahi au făcut prăpăd în rândul armatei franceze. „Generalii francezi asaltează podul în fruntea semibrigăzilor, dar toate eforturile lor eşuează din cauza rezistenţei dârze a grănicerilor români. (…) După o luptă de o violenţă neobişnuită, francezii au fost respinşi, acoperind în grămezi cu trupurile lor podul şi numai puţini reuşiseră să scape din această ploaie de gloanţe”, scrie istoricul Ioan Pop în „Revista Bistriţei”.

Francezii au atacat în valuri repetate timp de două zile. Năsăudenii, despre care Napoleon în niciun caz nu ştia că sunt români, îi făceau zile fripte şi dovedeau calităţi ostăşeşti ieşite din comun spun istoricii. Erau oameni căliţi şi ţintaşi de elită care rareori greşeau ţinta. ”Un rol important în aceste lupte l-au avut trăgătorii de elită din cadrul batalionului care, prin tragerile lor precise, au provocat mari pierderi inamicului”, preciza acelaşi Ioan Pop. În ultimă instanţă au fost aruncaţi în luptă grenadierii francezi, trupe de elită, formate din cei mai buni soldaţi. Nu au avut nici ei o soartă mai bună, fiind pur şi simplu măcelăriţi şi împinşi în mlaştina de sub pod.

Un autor străin, Gustav Amon Treuenfest, evocă şi el momentul înfruntării lui Napoleon cu regimentul năsăudean. Mai mult decât atât, acesta spune că Napoleon a scăpat ca prin minune cu viaţă, salvat de fumul provocat de praful de puşcă. ”Prin norul gros de fum al armelor de foc, batalionul n-a putut observa pătrunderea pe pod a lui Bonaparte cu drapelul, căci altfel ar fi fost jerfta sigură a unui glonţ tras de un trăgător de elită”, preciza acesta. Rezistenţa batalionului la podul Arcole este redată şi de contele de Las Casas Emmanuel-Augustin-Dieudonné-Joseph, în lucrarea sa, ”Le Mémorial de Sainte-Hélène”.>>

Citește tot articolul aici: Adevarul.ro

Daniel Roxin

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

3 comments

  1. Noi romanii intotdeauna am fost buni tintasi si buni in a manui armele, poate de asta regimul armelor si munitiilor e asa de strict in Romania fata de alte tari din Europa. Doamne fereste ca sa ne procuram arme, si sa stim in cine trebuie sa tragem.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *