Vechii daci, una dintre cele mai importante civilizatii din Europa

Categories NewsPosted on

Fermieri, mestesugari si razboinici calificati, dacii, stramosi stravechi ai romanilor, traiau pe teritoriul Romaniei de azi, in principal in Transilvania. Mitologia lor complexa i-a transformat intr-o civilizatie celebra, mentionata de Herodot si alti istorici celebri ai vremii.

Despre daci | rezumat

Contemporanii cu grecii si romanii antici, dacii, stramosi ai romanilor de astazi, au fost o civilizatie care a excelat in agricultura si mestesuguri. Credinta dacilor in nemurire a generat o mitologie complexa , comparabila cu mitologia antica greaca si romana, care a dus, printre altele, sa fie adepti si mari maestri ai medicinei naturale. De asemenea, varcolaculmitul a inceput in inima Daciei, Legenda Marelui Lup Alb fiind prima mentiune inregistrata a acestui personaj fantastic. Cultul dacilor lupului (animalul lor totemic) a fost pastrat pe tot parcursul existentei lor, punand o amprenta profunda asupra stilului lor de viata si mai ales asupra strategiei lor militare, care i-au facut cel mai puternic si respectat adversar al marelui Imperiu Roman; rezistenta si curajul lor sunt imortalizate pe celebra Coloana Traiana din Roma.

Vechiul popor dac | Concept

Dacii, stramosii romanilor de astazi erau o civilizatie care traia in Romania actuala, in Europa de Est, in principal in Transilvania de azi . Dacii s-au desprins de cea mai mare parte a triburilor indo-europene (precursorii majoritatii natiunilor europene) si au cunoscut o crestere demografica, o dezvoltare economica si o extindere a retelei de asezari intre secolele 3-1 secole i.Hr.

Etimologia numelui „daci” provine din cuvantul „daos” care insemna „lup” in frigianul antic. Dacii s-au denumit „daoi” si relatia lor cu simbolismul lupului a continuat pe tot parcursul existentei lor, aceasta particularitate explicand steagul lor de lupta asemanator lupului.

Barbatii daci erau puternici cu trasaturi aspre, purtau barba si parul lung, in timp ce femeile dacice erau frumoase cu trasaturi rigide, severe, dar expresive. Hainele dacilor semanau cu costumele traditionale romanesti actuale. Elementele mitologice dacice se regasesc astazi in motivele traditionale cusute, fiecare model avand un mesaj social si spiritual.

In Muntii Carpati au fost un mediu favorabil pentru dezvoltarea economica dacilor, in primul rand datorita migratiei sezoniere a animalelor de pe dealuri la munte (practica numita «transhumanta»), dacii ocupatia principala fiind sheepherding. Pentru practicarea pastoririi oilor, dacii au creat carari prin munti pentru a ajunge la pasunile abundente ale Carpatilor. Transalpina este in zilele noastre cel mai faimos traseu turistic ca cel mai inalt drum rutier care traverseaza Muntii Carpati; serveste inca ca un traseu de transhumanta, o traditie pastrata vie inca din vremea dacilor.

In afara de transhumanta, dacii erau cunoscuti pentru apicultura si pentru cunostintele lor despre utilizarea plantelor medicinale. Traditia de a produce miere si de a colecta plante medicinale a fost mentinuta pana astazi in satul traditional transilvanean, iar lucrarile antice din secolele I si II i.Hr certifica faptul ca practicantii daci de medicina naturala aveau principii similare cu cele ale scolii lui Hipocrate. , tata al medicinei.

Utilizarea plantelor medicinale a fost tesuta cu latura spiritual-mistica a poporului dac si transpusa in bogata lor mitologie. Astfel, potrivit zeitatii supreme dacice, Zalmoxe, nu s-ar putea incerca vindecarea trupului fara vindecarea sufletului. Prin prezenta, poporul dac a aratat ca a inteles legatura dintre trup si suflet, aceste notiuni psiho-somatice fiind probabil deosebit de rare in acel moment.

Dacii credeau in nemurirea sufletului, pentru ei moartea fiind doar o trecere de la lumea materiala la cea spirituala, guvernata de Zamolxes. Imbinarea armonioasa cu crestinismul a dus la conservarea unor aspecte si traditii; Unele zeitati dacice au evoluat in personaje crestine precum Sfantul Ilie sau personaje de basm romanesc precum Printul Fermecator (Fat-Frumos – fiul soarelui) si Ileana Cosanzeana (fiica lunii).

Pentru poporul dac, incantatiile combinate cu efectul plantelor medicinale au avut un rol major in tratarea oricarui tip de boala. Mitologia dacica, predecesorul folclorului romanesc, a fost puternic influentata de aceste credinte, lasand in urma numeroase personaje legendare, precum si unele superstitii si legende care persista pana in prezent.

Varcolac si vampir sunt doar doua personaje fantastice inradacinate in mitologia dacica. Minunatele basme romanesti acopera teme filosofice precum ciclicitatea, atemporalitatea sau relatia omului cu natura, majoritatea aspectelor fiind practic o reminiscenta a miturilor dacice.

Fiind mestesugari, dacii au prelucrat argila pentru a crea obiecte de ceramica, continuand astfel traditia civilizatiei Cucuteni (5500 – 3500 i.Hr., cea mai veche civilizatie europeana confirmata), care foloseau deja roata olarului. La randul sau, dacul a folosit si roata olarului, inca din secolul al V-lea i.Hr., reusind sa nasca un numar impresionant de obiecte ceramice de calitate. Continuitatea acestei traditii a fost pastrata in zilele noastre, teritoriul Transilvaniei Mondiale cuprinzand numeroase centre de olarit importante.

Mesterii daci foloseau tehnici complexe si diverse pentru a crea bijuterii atractive, chiar stapanind tehnica placarii cu aur. Puritatea aurului dac a fost recunoscuta inca din cele mai vechi timpuri, motiv pentru care nu avea nevoie de tehnici speciale de purificare. De asemenea, dacii erau foarte priceputi in prelucrarea bronzului, alamei si argintului, dovada fiind o serie de artefacte gasite de arheologi, care arata maiestria artistica si functionalitatea produselor lor.

Unul dintre principalele motive pentru invazia Imperiului Roman asupra Daciei a fost rezervele de aur dacice. Surse indica faptul ca rezervele de aur ale dacilor se invarteau in jurul cifrei de 165 de tone, pe langa 300 de tone de argint. Pentru o comparatie actualizata, rezerva de aur dacica ar fi fost printre primele 25 de rezerve de aur pentru natiunile lumii in 2015, peste tari precum Suedia, Brazilia sau Singapore.

Printre inovatiile dacice putem numi „falxul” o arma similara cu o secera, mai mica si mai scurta decat sabiile lungi tipice ale vremii. Falxul a fost arma preferata a dacilor si a aparut pe numeroase monumente si monede in secolele al II-lea si al III-lea d.Hr., cele mai multe reprezentari fiind pe Coloana lui Traian din Roma. Falxul, o arma manuita cu ambele maini, a provocat atat de multa frica in randul soldatilor romani, incat au trebuit sa-si reproiecteze complet armura pentru a lupta in conditii egale cu adversarii lor daci.

Cetatile dacilor au fost numite „dave”, iar dispunerea lor ne ofera indicatii clare ale sistemului lor de aparare, intruchipat in lantul muntos din Carpati. Descoperirea zidurilor de piatra, teraselor si platformelor care urmaresc contururile varfurilor stancoase aproape inaccesibile dovedeste o veche traditie dacica in alegerea cetatilor lor. Comuniunea cu natura a fost un mod real de viata pentru daci si cele mai bine conservate ramasite dacice pot fi gasite la Sarmizegetusa Regia, un sanctuar asemanator constructiei, asemanator faimosului Stonehenge, situat in mijlocul naturii.

Dacii erau o forta militara de luat in seama, procesele lor tactice variind de la batalii in unghiuri acute pentru a strapunge liniile inamice, pana la manevre defensive de gherila. In plus, in mijlocul bataliei, dacii s-au comportat cu o agresivitate comparabila cu cea a lupilor, chiar si steagul lor de lupta (numit Draco) fiind un lup cu cap de dragon. Astfel, dupa doua razboaie poporul dac a fost cucerit cu mare greutate si multe pierderi de catre Imperiul Roman si ca urmare a fuziunii dintre cele doua natiuni, s-a nascut poporul roman.

Mostenirea dacica nu se limiteaza la artefacte si situri arheologice, deoarece traditiile si obiceiurile lor au avut un rol dominant in formarea folclorului romanesc; folclor care subliniaza conceptele prin care Transylvania World dezvaluie si introduce ca marca o nisa din ce in ce mai relevanta si in crestere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *