Agricultură pe Tamasidava, o veche cetate dacică

Categories DezvăluiriPosted on

Tamasidava este, conform spuselor unora dintre arheologi, a doua cetate dacică ca mărime și importanță după Sarmizegetusa. Este situată în comuna Pâncești și situl arheologic, în care s-au făcut săpături aproape 40 de ani, este abandonat din 1994.

Localnicii recunosc că de câțiva ani încoace niciun om interesat de arheologie nu mai face săpături. Acesta este motivul pentru care sătenii au decis să cultive terenul cu porumb. Ba mai mult, oamenii încasează pe vechea cetate dacică subvenții de la APIA. De-a lungul celor aproape 40 de ani de săpături, din Tamasidava, arheologii au reușit să scoată la lumină tezaure monetare, bijuterii, arme, unelte dar și un număr impresionant de fragmente ale vaselor din ceramică folosite de daci. Lucrările au încetat însă la Tamasidava în 1994, din lipsă de fonduri.

„Cioburile de ceramică sunt răspândite pe întreaga zonă. Când erau populate, arătau ca un mic orășel. Aveau armată, funcționari care strângeau dările, negustori și chiar și un conducător. În exterior erau câmpuri cultivate în special cu viță de vie pentru producerea vinului”, a spus istoricul Eugen Șendrea, fostul director al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național Bacău.

Gheorghe Balcan (75 de ani), localnic, își amintește fel de fel de povești de la bunica sa. Ea, la rândul ei, le știe de la străbunica sa și tot așa, din generație în generație. L-am găsit pe om în timp ce dădea foc la miriște, pentru a stârpi dăunătorii. Vrea să iasă culturi bune de porumb, deoarece trebuie să pună mâna pe subvenții de la APIA.

„Bunica mea îmi povestea cum toată zona asta era plină de şerpi. Cică erau nişte şerpi mari, rămaşi de pe vremuri. Bătrânii le dădea cu lingurile de lemn în cap şi apoi îi stropeau cu lapte ca să îi omoare. Cică aveau capul mare cât pumnul unui bărbat”, afirmă omul şi strânge degetele de la mâna dreaptă ca să ne imaginăm dimensiunile capului dihaniei.

Balcan susţine că ştie cu exactitate cum era aşezarea veche a dacilor. „La capătul pădurii era crama unde dacii făceau vinul! Asta o ştiu de la femeile din sat! Alături, era podgoria! Cât vedeţi cu ochii, vreo opt hectare, tot viţă-de-vie era. Mai încolo, pe deal, erau nişte zone de unde dacii îşi aprindeau grămezile de fân atunci când năvăleau atacatorii. Dincolo, era cimitirul”, afirmă omul şi arată cu mâna pe partea cealaltă a drumului.

El îşi mai aminteşte şi cum au început primele săpături. „Era un profesor de istorie care a stat, pe timp de vară, 30 de ani aici, la noi, la Pânceşti. Avea o grotă în pământ, ca o peşteră, în care dormea şi ziua şi noaptea. Uneori venea cu tot cu soţie, mai ales vara, cand era cald. Devotat om! Păcat că nu-mi mai amintesc acum numele lui”, afirmă omul şi ne arată grota în care dormea arheologul.

                                                                                                         www.geto-dacii.ro

Balcan recunoaşte că de câţiva ani, oamenii şi-au întins moşiile pe terenul unde, cândva, era cetatea dacică. Singurul motiv este acela ca să facă mai multă recoltă şi să primească subvenţii mai mari de la APIA. „Nu-i mare câştig! Anul trecut am luat vreo 12 milioane de lei (n.r. – 1.200 lei), dar, na, tot mai bine decât nimic”, a mai adăugat bărbatul.

Ioan Moţoc, primarul comunei, recunoaşte că, deşi Tamasidava este la graniţa cu comuna vecină Răcătău, face tot efortul să-i rămână vechea cetate în zona sa. „Eh, e mai bine aşa! E mai mare punctajul la dosar dacă avem vreo astfel de cetate”, a afimat edilul Moţoc.

sursa: http://adevarul.ro

5 comments

  1. Da, inca un material de studiu si de ACTUALIZAT, din punct de vedere istoric.
    D-le Roman, aveti tot mai mult de lucru sper si ma rog ca si Romanasii nostri, pe lang noi cei care deja va sustinem, sa se adune in numar tot mai mare pentru ca este FRONTUL TOT MAI INTINS (frontul de sapat istoria).
    Spunea cineva “Secerisul este intins, seceratorii sunt putini”, sa-L “Rugam pe stapanul secerisului sa trimita lucratori”!
    Ma duc sa-L ROG!
    Doamne ajuta!
    Cu rspect,
    I.M.

  2. din Dacia cantand venea
    Un dac sarac, mandru spunea
    Ca nu-i o alta tara-asa
    chiar daca el acum cersea.

    Are sa vada neam de neam
    vrea ca sa strige cu nesam
    sa stie toti cum a pastrat,
    In suflet, de ai lui lasat

    traditie si ce invatat, adevarat.
    de mame spuse a lor fi, curat
    lasat si asa pastrat sub juramant,
    cuvantul lor tinut cuvant.

  3. …,……………………………
    Cum ele au vrut şi au ştiut
    Cum au putut şi au ţinut,
    Datini avea din cel trecut
    Îndepărtat, pe ii cusut.

    Cu-însemne grele la citit.
    De mi de ani au dobândit
    Legende care par mai vi
    Decât istoria de-o zi.

    Cum de-am lăsat să piară
    Aşa memorie , ce fiară
    Ne-a orbit în drum
    Să le dăm dreptul lor acum.

    Şi să putem graii ce-i drept,
    Ce dacele ne-au pus în piept.
    Când om putea spune pe nume
    Acestor lucruri ?noastre mume

    Au fost si sunt mai vrednice
    De-a nost pământ , şi trebnice
    Ca toţi. Lăsati oftatul meu oftat
    Că ştiu ei toţi ce drept uitat.

  4. FARA CUVINTE BLESTEM CIRMUITORII CARE AU ADUS MOSTENIREA STRAMOSILOR IN ASEMENEA HAL..HAI LA FAPTE -1- O TELEVIZIUNE DESPRE DAVE SI DACI–2-UN PARTID SA NE APERE MOSTENIREA –GENETICA HAMBURG TREZESTE CONSTIINTA DE SINE A DACILOR ==SA NE DECLARAM =DACI=

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *