Civilizatia geto-dacilor: Organizare sociala si drept

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

In Epoca prestatala, relatiile sociale in cadrul societatii geto- dace erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic care erau respectate si aplicate de buna voie pentru ca reprezintau interesele tuturor, norme cu un pronuntat caracter religios. Unele obiceiuri si norme au suprevietuit si in perioada statala a civilizatiei geto-dace, pana in Evul Mediu, ceea ce reprezinta o dovada incontestabila a continuitatii poporului roman pe acest teritoriu.

De pilda, Herodot, vorbind despre normele de conduita la geto-daci, aminteste faptul ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comuna. Rezulta ca institutia proprietatii private era in plin proces de formare. Furtul reprezenta o atingere foarta grava a normelor de convietuire sociala. Pentru incheierea conventiilor se folosea juramantul si un ritual foarte asemanator cu infratirea din evul Mediu.

Odata cu formarea statului, se trece la o etapa superioara in ceea ce priveste reglementarea conduitei si a relatiilor dintre membrii familiei sau obstei, anume apare dreptul in locul cutumelor nejuridice.

Dreptul, in cazul statului dac, s-a format pe 3 cai: o parte a vechilor cutume anterioare formarii statului, cele utile si convenabile clasei dominante au fost sanctionate devenind obiceiuri juridice; in noul context economico-social marcat de existenta statului prin comportamente si deprinderi repetate se formeaza si sunt sanctionate noi obiceiuri juridice; pe langa dreptul nescris, se elaboreaza si un sistem de legi care nu ne-au parvenit pe cale directa, ci de la istoricii antici. Strabon si Organes afirma ca legile in epoca lui Burebista, care pretindea ca i-au fost inspirate de zei , sunt transmise din generatie in generatie pana inca din secolul VI i.e.n.

In privinta proprietatii private, aceasta e atestata de Kripton: “in statul geto-dac exista mari proprietari de pamanturi si vite”, precum si o serie de izvoare care atesta ca vanzarea sclavilor geto-daci era o practica frecventa pe pietele de sclavi ale Imperiului Roman. De aici rezulta ca obiectul proprietatii private il constituie pamantul, vitele si sclavii, iar titularii erau tarabostesii (aristocratia geto-daca).

Despre forma de proprietate comuna, pe de alta parte, avem informatii de la unii autori antici, precum Horatiu. Potrivit acestuia, pamantul obstei nu era impartit, ci se afla in proprietatea comuna a membrilor acesteia. Tot in comun erau exploatate si recoltele rezultate. Cultivarea se facea conform sistemului asolamentului bienal. Pamantul obstei era impartit in loturi de cultura, atribuite membrilor obstei in folosinta individuala prin tragere la sort pe termen de 1 an. In anul urmator aceste loturi erau redistribuite familiilor din obste prin acelasi sistem al tragerii la sorti.

In ceea ce priveste familia, daca geto-dacii cunoscusera si practicile bigame, in vremea organizarii statale, acestia erau monogami. Ei cunosteau si institutia dotei, numita zestre, termen care s-a pastrat in vocabularul juridic al limbii romane si care e de origine daca. Adulterul era considerat o delict extrem de grav si era pedepsit cu moartea. In raportul dintre soti, pe primul plan era virtutea femeii si nu bunurile care alcatuiau zestrea acesteia.

In cazul dreptului penal, principalele institutii vizau apararea statului si a proprietatii private. In ceea ce priveste dreptul procesual, atributiile realizarii justitiei au fost preluate de organele specializate ale statului; in anumite situatii cum ar fi in caz de vatamare corporala, se aplica vechiul sistem al razbunarii sangelui.

Organizarea actului de judecata era una din preocuparile generale ale statului geto-dac. Iordanes afirma ca regele Comosicus se ocupa de organizarea si judecata proceselor, fiind judecator suprem. Comosicus era si mare preot, fapt ce i-a facut pe unii autori sa afirme ca el era judecatorul suprem nu in virtutea calitatii sale de rege, ci in virtutea calitatii de mare preot. Poetul Ovidiu ne arata ca geto-dacii foloseau pe scara larga duelul judiciar ca mijloc de transare a litigiilor.

In cazul dreptului international, izvoarele antice descriu rolul important pe care preotii geto-daci il jucau in cadrul procedurilor de incheiere a tratatelor dintre statul geto-dac si celelalte state, in sensul oficierii unor ceremonii asemanatoare cu cea a infaptuita de preotii cultului pagan roman.

In Dacia primului secol al erei noastre, putem vorbi de trei clase sociale distincte: nobilii (numiti tarabostes sau pileati, dupa caciula distincta pe care o purtau), preotii si oamenii de rand, micii proprietari de pamant sau cei ce lucrau terenurile in comun. Nucleul de baza al societatii geto-dace era reprezentat de familie, subunitate a clanului.

Preotii se bucurau de o mare pretuire si ocupau functii importante nu doar in aparatul cleric, ci si in cel al administratiei civile sau militare, fiind, in general persoane instarite, mari proprietari de pamant. De pilda, unii preoti de rang inalt, precum Deceneu si Vezina, au ocupat postul de vice-rege in vremea regilor Burebista si Decebal.

O categorie aparte in societatea geto-dacica era constituita de sclavi, insa, asa cum releva sursele, acestia nu erau in numar mare si nu aveau o importanta semnificativa in activitatea economica sau agricola.

Prin urmare, organizarea sociala dacica nu poate fi considerata una de tip sclavagist si iese din tiparul perioadei la care ne raportam, o perioada in care civilizatile majore ale Europei, cea romana si cea greaca, functionau pe baza unui sistem asemenea sistem, accentuat, al exploatarii celor multi in favoarea celor putini, dar puternici si aflati sub obladuiea institutiilor statului si armatei.

 

 

12 comments

  1. Cu scuze pt. observatiile de mai jos, dar cu respect fata de limba noastra si de o corecta informatie !

    1. … faptul ca fii puteau cere … = corect e fiii – cu 3 i;
    2. nobilii = tarabostes,
    dar nu in acelas timp si pileati, cum ziceti dvs. (paragraful 11) !
    pileati= era patura formata de populatia mai nevoiasa, ca sa zicem asa, cum am invatat noi din cartile noastre de istorie !

    Sper sa nu fiti suparati !
    cu stima,

    d.s.

  2. Religia a jucat un rol hotarator , in societatea Dacilor. Ne-a ramas si noua aceasta religie . Suntem cel mai religios stat din Europa daca nu chiar din lume , dar , societatea actuala tinde spre materialism , ceea ce dauneaza foarte mult societatii si actualmente nu ne ajuta cu nimic.
    Barem , Dacii aveau armata , dragoste de tara si popor.

    ,,Din zei de-am fi scoboratori . . . ”
    Doamne ajuta

  3. Cred ca mai trebuia subliniat faptul ca la daci preotii si marii preoti aveau un rol deosebit in societate datorita spiritualitatii inalte practicate de acestia (in comparatie cu celelalte popoare, mai “degenerate” la care materialismul incepuse deja sa se manifeste ca ceva predominant).
    Acest materialism feroce a atins in cele din urma si tinuturile noastre, lucrand pe 2 fronturi: pe de o parte biserica a fost exclusa incet incet din conducerea statului (pt ca oamenii nu au mai suportat sa li se arate cand gresesc, cand sunt imorali, sau cat de tare s-au indepartat de credintele autentice strabune) iar pe de alta parte nivelul general de spiritualizare a preotimii a scazut(odata cu tendinta generala).

    Totusi diferente majore de raportare la spiritualitate pot fi observate si astazi intre societatea nostra (post-dacica) si celelalte popoare europene, mai ales vestice. Spre exemplu intr-unul dintre faimoasele castele din Edinburgh, pe care l-am vizitat in urma cu 2 saptamani, am fost socat sa constat ca palatul propriu-zis este perfect conservat si chiar utilizat uneori pt primiri oficiale de regina MArii Britanii, in timp ce capela edificiului (din acelasi grup de cladiri) a fost lasata efectiv in paragina nemairezistand decat superbii pereti… si asta partial. Nu m-am putu abtine sa nu fac o comparatie cu Curtea Domneasca de la Unirii, unde BISERICA a fost intretinuta, restaurata,in cele cateva sute de ani de existenta, si nu palatul cu care sa ne dam mari. Poate parea o intamplare, dar ea releva, de fapt, modul in care acest popor abordeaza viata. Acest mod este “de vina” pentru ca romanii nu au vrut doar palate si aur, si au atras mai mereu parerea occidentului cum ca ar fi mai inapoiati.
    Intrebarea se pune, cine e mai inapoiat? Cel care isi cinsteste credinta si pe Dumnezeu, sau cel care cauta doar fala?

  4. Astept mai multe materiale despre obiceiurile dacilor :,nunta,zestrea,casa,bucataria,cresterea copiilor,scoala,
    toponinia,constructiile subterane.Va multumesc si sper ca numarul cititorilor sa creasca continuu. Cu stima Camelia

  5. Aparitia dreptului(?) in locul cutumelor nu este neaparat o etapa superioara, as spune dimpotriva. La urma-urmei a te conforma unor cutume presupune o intelegere morala profunda.
    Societatea traco-daca a fost puternica fiindca s-a dezvoltat pe temelia meritocratiei, cumva un ideal. O vom regasi, mai tarziu, la toti marii Voievozi – si nu intamplator.
    Nu am inteles care era implicarea nobililor tarabostes in comertul cu sclavi ori poate am inteles gresit. Pornind de la un singur izvor nu poate rezulta nimic, atata timp cat el nu este confirmat de cel putin un altul, care sa nu aiba aceeasi filiatie.
    Existau si atunci ordine religioase distincte, asemanatoare vag celor calugaresti de astazi.
    Cred ca ati fost intoxicat in ce priveste dezvoltarea sclavagista incipienta in Dacia, este o teorie care vrea sa demonstreze ca societatea dacica era una barbara care nici macar la sclavagism nu ajunsese, fiindca acesta ar fi fost stadiul la care, vezi doamne, trebuiau sa ajunga TOATE societatile “avansate”.
    In Dacia este atestata prezenta unui mic numar de prizonieri de razboi care trebuiau sa-si rascumpere libertatea prin munca, e vorba de o corectie aplicata grupurilor razboinice atacatoare, ca invatare de minte, ceea ce este total altceva. Dacia avea oroare de sclavagism, era o societate a oamenilor liberi, inteleptita in mult timp. Izvoarele nu vorbesc despre ei fiindca mii de ani au trait fara nimeni in preajma, nu au fost stramtorati de nimeni. Cand au venit altii, au inceput sa vorbeasca despre ei, de aici taramurile mitologice, respectul grecilor si romanilor care ar putea parea exagerat, insa e cat se poate de intemeiat. Cultul eroilor avea un loc central in civilizatia traco-dacilor(vezi cultul cavalerilor danubieni), numai ca era vorba de eroi care luptau sa-si apere pamanturile, nu luptau pentru glorie ca in cazul grecilor, inutil sa va reamintesc. In acest caz exceptiile(vezi tracii din Macedonia) nu confirma regula. Informatiile care au ajuns pana la noi sunt suficiente ca sa ne facem o parere, chiar daca vaga.

  6. Ca o parere absolut personala, cred ca dacii daca ar fi fost lasati in pace ar fi evoluat foarte repede direct spre feudalism. Nu am insa argumente bine sistematizate. Cred doar , ca matricea satului romanesc de mai tirziu ar fi fost modelul cultural catre care s-ar fi indreptat!
    In alta ordine de idei, mi-as dori sa gasesc exprimat de cineva mai competent decit mine, un punct de vedere care sa cuprinda si adevarul despre geti, iar in caz particular, daca exista si care ar fi legatura dintre geti, tirageti, massageti, despre spatiul locuit de acestia, despre momentele istorice in care au existat,si evident inspre ce societate au evoluat sau cine i-a asimilat.
    Multumesc!

  7. Interesant. N-ar strica totusi ca pe viitor sa faceti si o scurta bibliografie ca sa putem vedea si sursele. Succes in continuare si felicitari pentru initiativa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *