Descopera cetatile geto-dacilor: Piroboridava

Categories ArheologiePosted on

Dintre numeroasele situri arheologice aflate pe teritoriul judeţului Galaţi cele mai cunoscute sunt fără îndoială cele de la Bărboşi şi Poiana antica Piroboridava. Situl arheologic de la Poiana înscris în Lista Monumentelor Istorice din România, cod GL-I-s-A-02989, a stârnit interesul cercetătorilor, dar şi a amatorilor de antichităţi, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Spiru Haret atrăgea atenţia asupra importanţei staţiunii aflată pe valea Siretului, pe un promontoriu înalt de 200 m faţă de albia râului, adresându-i lui Vasile Pârvan rugămintea de a se îngriji de situaţia acestei staţiuni. Anul 1913 consemnează realizarea primelor sondaje arheologice efectuate de V. Pârvan care va fi preocupat de prelucrarea datelor despre “Cetăţuia de la Poiana”, cuprinzând şi în binecunoscuta sa lucrare “Getica”, informaţii referitoare la sit, materialele descoperite, datare şi stratigrafie.

Studierea sitului prin sondajele realizate de Vasile Pârvan şi de către Gheorghe Ştefan în 1926 este continuată prin cercetarea sistematică a “Cetăţuii” şi a împrejurimilor de către colective de arheologi conduse de Radu Vulpe şi Ecaterina Dunăreanu Vulpe între anii 1927-1931, 1939-1940 şi 1949-1950. La aceste cercetări au participat istorici cunoscuţi precum Anton Niţu, Nicolae Gostar, Ştefan Ştefănescu, C. Cihodaru, Radu Florescu, Alexandru Vulpe, preotul Constantin Mătasă.

Ultima perioadă de ample cercetări sistematice în situl de la Poiana este cea derulată între anii 1985-1990 prin colaborarea Institutului de Arheologie din Iaşi şi a Muzeului Mixt Tecuci, colectivul fiind condus de arheologul Silvia Teodor, căreia i s-au alăturat Stela Ţau şi Mircea Nicu.

Ca urmare a acestor cercetări realizate prin studierea a peste 30 de unităţi de săpătură, doar pe promontoriul “Cetăţuia”, situl de la Poiana a fost încadrat cronologic începând cu epoca bronzului şi până la începutul secolului al III- lea p. Chr. Stratigrafic  s-a constatat existenţa a cinci niveluri de locuire, din care cel mai reprezentativ este cel din perioada geto-dacică. Existenţa a numeroase straturi de cultură marchează o intensă locuire timp de mai bine de un mileniu, începând din secolul al XIII – lea a. Chr., continuând cu cele două perioade ale epocii fierului, când populaţiile tracice şi geto-dacice vor ajunge la apogeul dezvoltării lor intrând în contact cu lumea mediteraneană.

Situl arheologic Poiana cuprinde atât aşezarea de pe “Cetăţuie”, cât şi două necropole tumulare, una din epoca bronzului şi cealaltă din perioada dacică, situate în partea de est a promontoriului, precum şi urme ale unor elemente de fortificaţie (şanţ şi val) existente încă din antichitate.

Bogăţia materialului recoltat a confirmat intensa locuire în această parte a Moldovei şi a făcut posibilă constituirea unor colecţii valoroase aflate în administrarea unor instituţii specializate (Muzeul Mixt Tecuci, Institutul de Arheologie Iaşi, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Galaţi).

Impresionanta colecţie deţinută de Muzeul Mixt Tecuci, din care prezentăm o mică parte în expoziţia “Situl arheologic Poiana”, oferă, atât specialistului cât şi publicului larg, prilejul de a lua contact cu peste o mie de ani de istorie prin intermediul materialului arheologic foarte divers, ce ilustrează etapele de evoluţie a populaţiei autohtone şi relaţiile intense cu civilizaţiile vecine.

În expoziţie se poate remarca ceramica lucrată cu mâna şi la roată, produsă în ateliere proprii, apoi ceramica de import grecească şi romană, precum şi unelte de fier, ilustrând diferite meşteşuguri şi ocupaţii. Plastica antropomorfă şi zoomorfă, obiecte din lut sau os, obiecte de podoabă şi accesorii vestimentare, monede callatiene şi romane sunt mărturii arheologice, prezente în expoziţie, ce ilustrează intensa locuire în situl de la Poiana, judeţul Galaţi.

 

sursa: www.migl.ro

7 comments

  1. Cat e de adevarata lista asta?am vazut 2-3cuvinte strecurate acolo ca si neologisme in limba romana,daca restu sunt adevarate de ce nu se ia in seama de catre Aacademia Romana?sau ce s-ar putea face in privinta asta?o confirmare a cuvintelor o poate face chiar un reprezentant al tarii respective intr-o emisiune televizata fata in fata cu romanistii,sau poate un minidocuimentar.Daca nu se face putina ”valva”,daca nu sunt scuturati bine romanistii lumea nu se va trezi.

  2. ce cautau getii in India?!!? cum au ajuns acolo? Sunt de acord ca ar trebui lamurita originea cuvintelor limbii noastre. nu e posibil ca toate sa fie luate de la satrele de migratori care s-au odihnit pe aici sau au trecut mai departe.

  3. Oricum ar fi – limba noastra este urmasa curata a limbii geto-dace, cu mult inainte de momentul in care latinii craoiau in scutece. Asa ca, pentru noi, alcatuirea slugarnica “latinitate” este o tampenie, fiindca stramosii nostri se numeau geti, daci, geto-daci, complet altfel. La fel e si alcatuirea “proto-latini”, o idiotenie asisderea – de care personal mi-e scarba.

  4. Este incredibil ce se intampla in aceasta zona. Eu m-am nascut in Tecuci si cunosc bine regiunea din pc de vedere arheologic. Pamantul este plin de resturi stravechi. Impreuna cu un amic (tot din Tecuci), cand venim in concediu in Romania, scormonim pamantul la Piroboridava si in zonele limitrofe si gasim cioburi si alte relicve , nu exagerez, cu sacii.
    Bineinteles ca le duc la muzeul din tecuci asta si pt ca domnul director al muzeului este un bun prieten de-al meu. Este pacat ca statul roman nu gaseste fonduri pt cercetare arheologica.
    Daca noi fara unelte( doar scrijelim pamantul cu bete) gasim asa de multe vestigii, ma intreb ce se poate gasii cercetand sistemati .
    Pacat!!!

  5. Lamurire: Vlad, dacii si romanii erau acelasi neam. Deci noi suntem protolatinii originali, fratii traco-romani au plecat de aici, ca si toate neamurile, inclusi indienii.De asta punjaba este inrudita cu romana.
    Cucerirea temporara nu a adus decat o dezvoltare urbana, din care nu a mai ramas nimic aproape, invaziile barbare au cam daramat constructiile romane.
    In plus, multi imparati romani au fost daci nascuti in Dacia, Galerius fiind cel mai renumit.
    Decebal era de fapt Daeceballus, adica “10 ursi” in latina.
    Latina volgata geto-dacica, adica romana, este cel mai vechi dialect latin, secondat de aromana,catalana si basca.

  6. Domnule Ciobîcă, nu este cazul sa ma lamuriti cu ceva, cu atat mai putin, din cate vad, sa-i lamuriti pe ceilalti.

    Geto-dacii nu s-au numit niciodata latini si nici nu au fost “protolatini”, nici nu ar fi avut cum sa-si ia numele de la o provincie din Peninsula Italica, este elementar. Nici grecii nu-i numeau asa, stati linistit. Dumneata esti prizonierul discursului, al terminologiei altora…chiar inainte de colonizarea Indiei, ca sa fiu nitelus malitios.

    “protolatinii originali” – suntem foarte originali, dupa cum se vede

    am mai citit oareunde ceva despre o alta alcatuire scrantita – “protoromâni”, care a mai construit cateva cariere, asa cred ei ca si le construiesc, prin “deconstructivism progresiv”, vioiciune, voinicie, ce mai conteaza.

    acel “proto” este stavrosit ca sa ascunda o alta forma de manipulare(cotcareala, forma populara), ca sa creeze un halou, doar “specialistii” stiu bine despre ce vorbesc, mai ca imi vine sa rad. Ca sa fiu mai exact – vor sa inmoaie romanizarea/ latinizarea, sa induca faptul ca studiile recente au ajuns la aceiasi concluzie(manareala – forma vulgara, dar exacta).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *