Dovezi ale continuității geto-dacice: Tabula Peutingeriana, o hartă comercială romană din secolul IV, prezintă nu mai puțin de 88 de localități cu nume de rezonanță geto-dacică

Categories ArticolePosted on

Fără îndoială că dovezile continuității populației geto-dacice sunt numeroase, ca și cele care infirmă teoria romanizării. Dacă multele răscoale din provincia romană Dacia, ca și multele războaie purtate de dacii liberi și aliații lor împotriva romanilor, în secolele II și III, arată că geto-dacii nu s-au resemnat, ci au continuat să lupte pentru scoaterea romanilor din Dacia, lucru pe care l-au și reușit spre sfârșitul secolului III, existența unei hărți comerciale romane care prezintă în secolul IV nu mai puțin de 88 de localități cu nume geto-dacice atât la nordul, cât și la sudul Dunării, ne dovedesc continuitatea strămoșilor noștri.

Harta a fost realizată după anul 330 d. Chr., an în care împăratul Constantin cel Mare mută capitala imperiului de la Roma la Constantinopol (numele noii capitale apare pe hartă).

În condițiile în care harta a fost realizată în scopuri comerciale și ne prezintă în secolul IV (la ceva vreme după retragerea aureliană din Dacia) un număr însemnat de așezări nord-dunărene, al căror nume are rezonanță geto-dacică, înțelegem că importanța ei este foarte mare, ca element ce dovedește continuitatea geto-dacilor. Practic ea subliniază legături economice ale imperiului cu populația rămasă la nordul Dunării, după reatragerea aureliană, și “ne spune” lucruri importante despre componența etnică a populației de aici.

Tabula Peutingeriana a fost descoperită de Conrad Celtis (1459-1508) și a fost predată lui Konrad Peutengir (1465 – 1547) din orașul german Augsburg, care a prelucrat-o în forma pe care o avem astăzi.

Daniel Roxin

Da clik pentru a mări:

 

 

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

7 comments

  1. Argumente pro: se pare ca originalul a fost realizat de Castorius, sec IV, ceea ce confirma si perioada si ca nu s-a intervenit cu redenumiri, de ex a Bizanțului in Constantinopol.

  2. acelea erau mai cunoscute, fiindcă Dacia a fost intotdeauna bine-populata, numai in actualele Harghita si Covasna erau cateva sute de sate geto-dacice, fiindca altfel nu aveau cum si de ce sa ridice atatea cetati. Daca numai din nordul Deltei au deportat romanii peste 100 000 de oameni, in majoritate geto-daci, asta era putin inainte de venirea lui Decebal, va puteti imagina. Raportul e cam de 1 la 4 pentru 2000 de ani in cazul Galiei, Iberiei, actualei Italii, dupa acest raport se ghideaza cam toti cercetatorii din vest. Multi erau in Ardeal si la venirea ungurilor, altfel nu le luau arpadienilor 4 secole sa ajunga cu organizarea la Carpati, in sud. Numai tembelii romanizarii isi pot imagina ca Burebista, de exemplu, ridica 200 000 si lasa de izbeliste ogoare, plaiuri, targuri, mine, dave si ii plimbarea pe barbatii daci pe Dunarea mijlocie si in Dobrogea cu alte afaceri. Cu cat sunt daci mai putini, cu atat e mai bine. II bagi in teascul romanizarii si ii scoti de acolo freş. A, si pentru a-si intari ineptiile, au legat idiotenia cu nr de ostasi pe care il puteau ridica Basarabii si Musatinilor in Oastea Ţării. Mă, boilor, Basarabii şi Muşatinii adunau Oastea Ţării în funcţie de câţi gologani avea visteria Ţării, de regula din zone cu traditie ostaseasca, că trebuiau să-şi calculeze cât îî costau armele, pentru unii hainele, carele, merindele pentru o perioadă pe care o estimau ei, fiindcă ostaşii ăia hălpăneau ca barbaţii întregi, nu se săturau cu biscuiţi!

  3. Harta prezinta 3 drumuri care traversau Dacia: prin Banat, Oltenia si Transilvania. Un al patrulea inconjoara Scytia Minor (Dobrogea). Localitati mai importante mentionate: Sarmizegetusa Ulpia Traiana (nume jumatate dacic – jumatate roman), Apulum (de la localitatea dacica Apoulon, situata in apropiera viitorului municipiu roman), Napoca (atestat in perioada romana), Tibiscum (ridicat in vecinatatea unei foste asezari dacice), Porolissum (tabara militara in timpul razboaielor daco-romane, apoi s-a dezvoltat in oras), Potaissa (sat roman ridicat in vecinatatea unei foste asezari dacice, apoi colonie, in zona se gasea cel mai mare castru de legiune, aici s-a stabilit Legiunea a V-a Macedonica in 168), Durostorum (Dorostolon nume getic, in 106 Traian transfera aici legiunea XI Claudia), Axiopolis (fondat de greci pentru a face comert cu dacii, cucerit de romani), Troesmis (asezare getica apoi romana, casa ptr legiunile I Italica, II Herculia, V Macedonica), Tomis (oras grecesc, ajunge metropola a vremii sub stapanire romana), din antichitate, evul mediu, pana in epoca moderna majoritatea acestor orase apar in izvoare (cu numele usor schimbat).
    Arheologie: asezarile din perioada regatului dac investigate pana acum au incetat brusc, a fost constatata o distrugere violenta a lor, cronologia materialului din stratul de locuire si distrugere nu depaseste sfarsitul sec. I p.Chr. incepitul sec II p.Chr. Satele autohtone din Dacia romana nu se suprapun celor din perioada precedenta, ele sunt situate in zonele periferice ale provinciei.
    Concluzie: Numele dacice ale asezarilor atestate epigrafic in epoca romana provin de la toponime locale preluate de romani atunci cand au fixat amplasamentul noilor asezari populate de colonisti, de familiile soldatilor, negustori si mestesugari, unul din exemple este capitala Sarmisegetusa Ulpia Traiana, amplasata la 40 de Km de Sarmizegetusa lui Decebal.
    Dle. Roxin, felicitari pentru faptul ca starniti intresul pentru istorie si succes in continuare ?

  4. Observ că de la o vreme pocitaniile mistificatorea ale romanizării şi-au strecurat limbile veninoase în tabachere şi au dispărut. Probabil hibernează în gaură de şarpe! Sau poate s-au întors la străbuneii lor romani să-i ajute să numere sacii de galbeni pe care îi dădeau traco-dacilor, “învingători” cum erau! Şi pe care ăştia îi aruncau la grămadă să-şi şi flotă!

  5. Ar fi mult mai benefic daca ati dezvolta articolul sa includeti numele localitatilor, altfel e cam inutila informatia, fiindca nu toti vor putea citi sau recunoaste nume de asezari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *