Manual de maghiarizare a numelor românești, din 1898. Câți dintre ungurii de azi sunt români?!

Categories DezvăluiriPosted on

MOTTO: „Maghiarii sunt un popor plin de îngâmfare care locuind în mijlocul naţiunilor străine lor prin rasă, au pretins totdeauna şi pretind încă să le domine şi să le maghiarizeze şi asta într-un fel de care însăşi ştiinţa suferă. În recensăminte, de pildă, domneşte voinţa bine hotărâtă de a arăta maghiarii mai numeroşi decît sunt in realitate.” (Prof. Dr. Julius Jung, 1877)

“Cum să maghiarizăm numele de familie”

Este un document în care Simon Telkes, preşedintele Societăţii centrale de maghiarizare a numelui în anul 1898, indică la nivel instituţional şi particular, modalitatea de maghiarizare a numelor româneşti, ale cărei consecinţe le trăim şi acum.

 

I. Numele maghiar

 

Aşa cum, prin botez, creştinul devine membru al comunităţii creştine, tot aşa, prin maghiarizarea numelui de familie, prin botez naţional, cel cu nume străin este primit în societatea maghiară, în rândurile adevăraţilor fii ai naţiunii.

Acest botez, acest crez este, din punctul de vedere social şi naţional, mult mai important decât botezul religios, care nu dă decât un prenume şi aduce adepţi numai religiei, pe când maghiarizarea numelui de familie îl face maghiar şi astfel ne măreşte încrederea reciprocă şi ne face egali întraolaltă, maghiarizarea numelui având, prin urmare, un mare rol etic în consolidarea şi unificarea naţiunii noastre.

S-ar putea spune că numele maghiar reprezintă crezul politic. Sentimentele maghiare ale celui ce poartă nume unguresc nu pot fi puse la îndoială, deoarece, dacă cineva nu vrea să fie maghiar, află destule modalităţi ca să-şi schimbe numele.

Mulţi spun: Numele nu contează, sunt mai bun ungur cu numele meu străin decât alţii! Ei flecăresc şi noi trebuie să-i credem pe cuvânt. Dar de ce nu o demonstrează deschis, de ce nu o dovedesc prin fapte? De ce ne scot ochii afirmând că tatăl şi bunicul lor şi-au purtat numele cu demnitate? Oricum, ei au fost nemţi, slovaci etc. şi s-au mulţumit cu starea şi cu numele lor.

Cu totul alta este situaţia noii generaţii, ce se declară cu mândrie maghiară, şi totuşi îşi mai păstrează numele cu care strămoşul slovac sau german s-a fălit, respingând bănuiala de a trece drept maghiar.

Această generaţie ar trebui să renunţe la tradiţia conservatoare, să nu se lase urmărită de limitata prejudecată feudală şi să se ridice la înălţimea la care numai geniul naţional se poate ridica, adică să rupă cu obiceiurile învechite şi să nu se preocupe de prejudecăţi, demonstrând elocvent sentimentele maghiare.

Nu numai nobleţea, ci şi numele obligă. Cel ce poartă nume maghiar nu-şi repudiază niciodată sentimentele maghiare şi nici nu-şi minimalizează obligaţiile faţă de naţiune şi patrie, nu contează că este maghiar, deoarece numele său l-ar dezminţi.

Maghiarizarea numelui este un jurământ de credinţă, o angajare patriotică. Maghiarizarea numelui întâmpină două principale dificultăţi: tradiţia şi prejudecăţile. Cu prima putem termina repede, întrucât ruperea verigilor naţionale nu produce decât neplăceri neînsemnate şi, faţă de gravitatea problemei, nu poate fi luată în seamă.

Cu prejudecăţile însă avem de dus lupte mai grele decât cu comodele obiceiuri burgheze. Prejudecăţile, de obicei, sunt adânc înrădăcinate în cercurile conservatoare ale nobililor, care îşi păzesc cu străşnicie numele aristocratic.

Citește continuarea aici: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/05/un-manual-de-maghiarizare-a-numelor-romanesti-din-1898/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

2 comments

  1. 1. Ungurii (cei veniti dinspre cetatea (tracica) Ung) sa se decida daca sunt urmasii lui Attila (mongoloizi) sau indo-europeni .
    2. Strabo spunea despre daci ca erau blonzi cu ochi albastri. Ha, ce-am mai rade daca s-ar demonstra ca “secuii” sunt vartos amestecati cu vechii locuitori ai arcului carpatic, tinand astfel captiv un genom autentic si prea putin amestecat ulterior. Asteptam studii genetice.

  2. Citate din cartea respectivă, din gândirea “profundă” a respectivului maghiarizator Simon Telkes :
    1 – ”..cei mai şovăielnici şi de rea-credinţă se vor convinge că maghiarizarea numelui va realiza o consolidare unică şi monolită a societăţii maghiare, în locul actualei societăţi pestriţe”.
    2 – “alegerea noului nume trebuie să corespundă celui mai rafinat gust lingvistic : să fie impecabil maghiar şi să nu lezeze interesele nimănui”.
    3 – Astfel, noul nume trebuie sa fie “scurt, cu sonoritate plăcută, ungurească, frumos şi lesne de pronunţat, chiar şi pentru un străin”, evitîndu-se “numele strălucite şi de rezonanţă istorică, în toate cazurile posibile”.
    Acest „geniu” al maghiarizării minorităţilor îşi susţinea „opera” spunând : ”cineva poate fi acceptat ca fiu adevărat al naţiunii doar prin adoptarea unui nume naţional.” Logica ungurească !
    Şi pentru ca ilarul şi ticăloşia „made in Hungary” să fie complete, autorităţile maghiare FORŢAU minoritarii să-şi timbreze cererea (!!) cu un timbru fiscal de 50 „krayczari” (în maghiara) sau „kreuzer” (în germană), ceea ce în română s-a numit „crăiţar”. Această taxă a fost solicitată de preşedintele Societăţii Centrale de Maghiarizare a Numelui, Simon Telkes, şi aprobată de parlamentul de la Budapesta. Iniţial taxa era de 5 forinţi, dar a fost coborâtă la 50 crăiţări pentru a „îmbia” minoritarii a-şi maghiariza numele strămoşeşti. Ca urmare a acestor măsuri, s-au înregistrat creşteri de 1261 schimbări de nume în 1881 şi respectiv 1065 în 1882, ele continuând cu o rată de cca. 750 – 850 / an. În perioada administraţiei Bánffy (1895 – 1899) s-a înregistrat o creştere spectaculoasă cu 6.700 formulare depuse în 1897. Acest fenomen s-a prelungit de-a lungul întregului secol XX, astfel încât în Ungaria nu se mai recunosc ca români decât cca. 13.000 locuitori.
    În perioada 1836 – 1881, la peste 14.000 familii din Banat li s-au maghiarizat numele !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *