Neamul dacilor: Costobocii

Categories DezvăluiriPosted on

un articol de Valentin Roman

 

Costobocii erau localizati, potrivit geografului antic Ptolemeu, in partea nord-estica a teritoriului dacic. Existenta lor este confirmata de o multitudine de izvoare antice, dintre care ii amintim pe Pliniu cel Batran (Naturalis Historia VI), Pausanias, Historia Augusta (Vita Marci, 22), Dio Cassius sau Lexiconul lui Suidas.

Le fel ca in cazul carpilor, cultura materiala cercetata de arheologi si atribuita neamului costobocilor, este una incadrabila in cea dacica, element ce atesta clar apartenenta etnica a acestora la poporul geto-dac. Costobocilor le este atribuita cultura Lipita (datata intre secolele I i.e.n. si III e.n.), care acopera zona Nistrului superior si mijlociu, Prutul superior, Maramuresul, Bucovina, precum si regiunile Stanislav, Lvov si Cernăuti, din vestul Ucrainei.

Neamul costobocilor pare sa fi fost impartit in doua zone dupa anul 106. Astfel, o parte a acestora va ramane in Dacia Romana, prezenta lor fiind confirmata in asezari precum Piroboridava, Tamasidava si Utidava, in timp ce un alt grup va continua sa ocupe zona din nordul Carpatilor, dupa cum atesta descoperirile de la Setidava.

Asezari ale costobocilor sunt atestate in mai toate formele de relief. Totusi, se poate observa o dispunere a acestora in apropierea surselor de apa, a terenurilor propice pentru cultivat si pasunat si zonelor bogate in resurse naturale.

Mare parte dintre acestea erau nefortificate, insa arheologii au concluzionat ca au axistat si exceptii, respectiv localitati aparate de valuri de pamant si santuri, precum cele de la Zemplin si Malaja Kopanja. Asemeni celorlalte neamuri geto-dace, costobocii construiau locuinte de tip bordei, fie la suprafata, fie adancite partial in pamant. De asemenea, anexele acestora sunt specifice culturii poporului dac si sunt reprezentate de vetre de foc si cuptoare, gropi de provizii, precum si ateliere mestesugaresti.

Ocupatiile costobocilor se inscriu intre practicile generale ale poporului geto-dac, respectiv cresterea animalelor, agricultura, mestesugurile si schimburile comerciale. Ateliere unde se prelucra fierul au fost cercetate la Remezevčiah (reg. Lvov), Malaja Kopaja si Zemplin, iar cele destinate realizarii elementelor ceramice la  Zemplin, Malaja Kopaja si Podvinogradovo (secolele I i.e.n.-I e.n.) si Beregovo si Luzanka (secolele II-III e.n.).

Dintre obiectele ceramice descoperite de arheologi in cadrul acestor situri si nu numai, putem aminti: oale-sac, oale-borcan, strachini, fructiere, cani, tavi, vase de provizii, decorate cu linii lustruite dispuse în retea.

Au fost descoperite si vase cu decor liniar pictat, cu cafeniu pe fond alb. Prelucrarea fierului in atelierele costobocilor este relevata si de descoperirea unor obiecte precum  brazdare de plug, securi, coase, râsnite, foarfeci, cosoare, clesti, dalti, creuzete, tipare, tipare, cuie, crampoane, fusaiole, greutati, lustruitoare, iar ca arme: vârfuri de lance si de sageata, scuturi, camasi de zale sau pinteni. Cultura materiala a costobocilor a suferit, de-a lungul timpului, unele influente externe: celtice (in sec. I i.e.n.), greco-romane (sec. I e.n.), dar si germanice, romane si carpice (sec.II e.n.).

Incineratia, ca rit funerar practicat de costoboci, este atestata in urma descoperirilor arheologice de la Zemplin, Lipita de Sus, Zvenigorod-Goeva Gora, Zvenigorod-Livada Velikac, Bolotnoe si Grinev. Mormintele difera, ca tehnica de realizare, in functie de aparteneta sociala a celui inhumat. Astfel, au fost cercetate unele morminte tumulare, bogate in inventar material, ce apartineau unor capetenii locale.

Tumulii despre care vorbim, o particularitate a culturii Lipita, au dimensiuni de aproximativ 1 metru înaltime si 10-12 metri diametru, fiind organizati, în cadrul necropolelor, în grupe, dupa criterii familiale si de clan. Unii tumuli prezinta constructie de piatra în interior.

În interiorul acestor constructii funerare se puneau resturile celor defuncti împreuna piese de inventar: de vestimentatie, arme, unelte, podoabe, ceramica sau ofrande. Alteori resturile umane incinerate erau puse în urne si depuse în mici gropi. Într-un tumul putea fi depus un singur defunct sau mai multi decedati Acest rit funerar s-a perpetuat din cadrul culturii Lipita, de la vest catre est, la sfârsitul secolului al II-lea e.n., odata cu deplasarea, pe aceiasi directie, a costobocilor, în timpul razboaielor marcomanice sau a conflictelor cu romanii din 173-174, generalizându-se, în spatiul mentionat, în secolul al III-lea e.n.

Expeditiile militare intreprinse de costoboci in secolul II e.n., singuri sau in alianta cu alte populatii precum victuali, sosibi, sicobiti, roxolani, bastarni, alani sau peucini, in interiorul teritoriului imperiului roman arata forta acestora, dar si capacitatea organizatorica si strategica militara. Anul 170 reprezinta momentul in care are loc cea mai violenta campanie a costobocilor, expeditia militara a acestora traversand Moesia Inferior, Tracia, Macedonia, ajungand pana in Grecia, in preajma orasului Eleusis, care, de altfel, este devastat de daci.

De asemenea, prezenta costobocilor in Dobrogea si actiuni militare ale acestora in aceasta zona sunt confirmate de o serie de inscriptii, precum cea descoperita la Tropaeum Traiani,  în care este pomenit un anume Daizus Comozoi „ucis de costoboci” sau cele gasite la Mangalia, în care se povesteste cum zidurile orasului au fost reconstruite dupa un atac al acestora.

In urma infrangerilor suferite in anii 170-172, o parte dintre costoboci s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar o parte au ramas sa convietuiasca cu noii veniti de neam germanic si cu sarmatii. Nordul Moldovei a fost dominat de costoboci pina in anul 170, atunci cand controlul regiunii a fost preluat de carpi.

 

 

12 comments

  1. Din punctul meu de vedere ar fi mai aproape de adevar daca s-ar uza simplu de numele “carpi”, “costoboci”, fie de “grupul carpilor”, “grupul costobocilor” pastrand integrator numele de “Neam” pentru toti ai nostri, traco-dacii, apoi generic DACI, cum s-a generalizat in cele din urma chiar in cazul latinilor.

    Personal imi provoaca repulsie termeni ca ‘latin’, ‘latinitate’ – fiindca este de vorba de doua lumi/civilizatii care s-au construit altfel. Asa cum imi provoaca o la fel de mare repulsie amestecarea lucrurilor si acuza imbecila de slavism/panslavism. Acum…ce dracul legatura are marele Neam al traco-dacilor cu slavismul numai mintea lor bolnava poate sa stie sau sa gaseasca!

  2. Mă simt frustrat că n-avem deloc informații despre limba acestor daci.Poți enumera sute de date arheologice și istorice, dacă n-ai informații despre limba lor, e ca și cînd ai vorbi despre o cultură marțiană găsită ieri.
    Am căutat peste tot, la librării și biblioteci, pe internet, însă găsesc prea puține lămuriri. Atîtea neamuri, atîta teritoriu de habitat și nimic? Nu tu o propoziție ca lumea și inteligibilă, nu tu un fragment tracic și unul grec în paralel?
    Nu înțeleg cum se poate reconstrui o limbă indo-europeană de acum cinci mii de ani dar nimic despre traci.
    Ce înseamnă costoboci, numele ăsta de trib? Ce înseamnă carp?
    Văd că unii zic că latinii provin din traci. Îmi pare rău, dar așa prostie rar întîlnești. Evident că unii n-au citit mai nimic din studiile lingvistice și ignoră total istoria.

  3. Raspuns pentru Sorin

    Propunere de interpretare ale unor inscripții și cuvinte traco-geto-dace

    Valentin-Claudiu Dobre

    Extras din: Dobre Valentin-Claudiu, Scurtă, uimitoare şi fabuloasă istorisire despre Enigmatica limbă a geto-dacilor, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Ediţie electronică 2011, Bucureşti, 2011, ISBN 978-973-0-11128-6

    Introducere

    Limba comună indo-europeană IE (adesea analizată prin raportare la sanscrită) era constituită dintr-o serie de graiuri şi dialecte, acestea fiind regăsite peste timp prin corespondenţele din limbile IE moderne. Substratul pre-IE este dificil de identificat, de cuantificat şi decelat, demers realizabil doar prin raportare la limba bascilor şi alte limbi ne-IE cunoscute. Din grupul limbilor IE antice, ramura traco-geto-daco-frigiană este astăzi dispărută; se menţin urme de substrat în limbile balcanice moderne (română, bulgară, macedoslavă, ruteană/rusină; posibil albaneză, macedoneană, slovacă, slovenă ?). Pentru identificarea conexiunilor, a desprinderilor şi scindărilor diferitelor ramuri analiza lingvistică comparată reprezintă un instrument util, însă doar orientativ.Clasificarea formală de tip kentum-satem împarte limbile IE după cum urmează: kentum (celtă, germană, greacă, italică şi neo-romanice, anatoliană, toharică, albaneză) şi satem (armeană, baltică şi slava veche, indo-iraniene, traco-frigiană, ilirică).Ion I. Russu apreciază că limba traco-geto-dacă era o limbă satem înrudită în principal cu limbile ilirice, balto-slava, armeana, limbile indo-iraniane.

    În consecinţă, pentru identificarea cuvintelor atribuite ad-stratului slav, dar care pot aparţine moştenirii traco-geto-dace, personal am realizat o comparare analitică/empirică cu limbi IE moderne.

    Dl. Ivan Duridanov apreciază că traca, geto-daca, frigiana şi ilira au fost distincte. Materialul lingvistic disponibil în vechea tracă cuprinde: circa 23 de cuvinte atestate în izvoare antice, inscripţii, toponime şi hidronime, nume de persoane, triburi, zeităţi locale.

    Atestările cuvintelor trace provin din surse antice străine limbii trace, de regulă elene, putând semnifica fie cuvântul în sine, fie un atribut conex. Dl. Duridanov se raportează pentru aceste cuvinte la elemente apropiate ca rezonanţă şi sens din vechile lituaniană/ letonă/prussă, limba iraniană veche, sanscrită, lydian, frigiană.

    Raportările domniilor lor (Ivan Duridanov și Ion I. Russu) la vechile limbi baltice reconfirmă dorinţa continuării cercetărilor lingvistice comparate cu limbile baltice moderne prin identificarea cuvintelor aparţinând ad-stratului autohton din română, cu circulaţie regională sau generală şi care sunt greu de decelat ca rezultat a prelungitei convieţuiri slavo-române. Astfel, dacă despre tracă dispunem de informaţii din inscripţii de dimensiuni apreciabile şi un număr de cuvinte atestate de scrierile antice a căror descifrare este încă în dispută, precum şi de cuvinte sau rădăcini reconstituite prin efortul unor tracologi de excepţie (desigur, discutabile, pentru că toate informaţiile trebuie analizate şi re-analizate), despre geto-dacă ştim bine că nu cunoaştem (aproape) mai nimic.

    Pentru a încerca descifrarea misterului limbii traco-geto-dace, în cele ce urmează folosesc expresiile: dacisme latinizate şi dacisme slavizate. Prin dacisme latinizate autorul înţelege cuvintele autohtone care sub influenţa unor cuvinte fonetic asemănătoare sau simile din latină au suferit transformări de sinteză fonetică şi acumulări de sens, confundându-se cu latinismele, uneori până la disoluţie completă, fenomen petrecut în perioada primară a graiurilor latinofone locale aparţinând convenţional proto/stră-românei (până la migraţia slavilor). Totuşi, pe baza analizelor etimologice comparate încercăm identificarea acelor cuvinte care, deşi au suferit influenţe, transformări fonetice, modificări de sens nu au fost complet substituite de echivalentul latin. Prin dacisme slavizate se înţeleg cuvintele care deşi iniţial au căpătat poate un sens marginal sau chiar depreciativ în perioada primară a formării proto/stră-românei (sec. II-VI), păstrând poate sensul iniţial doar în afara spaţiului de iradiere latinofonă, ulterior şi ca rezultat al convieţurii slavo-române timpurii (sec. VI-X) ele s-au întărit şi revigorat, contopindu-se sau adaptându-se după corespondentul slav, păstrând totuşi unele particularităţi de sens sau/şi fonetice care ar conduce la concluzia că ar putea fi grefe/adaptări slave sau contopiri cu un sau peste un cuvânt autohton.

    Unele cuvinte au circulat datorită multilingvismului sau bilingvismului ” şi ” în dublete sau triplete de cuvinte: latin (în italic)- dacic sau/şi vechi slav (subliniat), creând şi clişee sau expresii de dublete lingvistice care poate ? sunt prezente încă în română. Acest gen de expresii din perioada multilingvismului sau bilingvismului şi au fost adaptate fonetic sau semantic, devenind clişee perpetuate în vorbirea curentă (dubletele ar putea caracteriza etapele de contracţie şi sinteză lingvistică din intersectarea şi suprapunerea a două limbi sau mai multe limbi în curs de contopire).

    Odată cu extincţia sau absorbţia limbii geto-dace şi ulterior a restrângerii şi asimilării enclavelor slave s-a produs o omogenizare lingvistică prin absorbţie de sensuri şi apropiere fonetică, conducând la paronimii şi sinonimii multiple pentru cuvinte de circulaţie secundară. Totuşi, trebuie subliniat caracterul comun latinofon al acelor cuvinte fundamentale, de circulaţie curentă din spaţiul românesc prin faptul că româna s-a impus ca o lingua franca asupra enclavelor lingvistice gd. sau alogene (slave, tiurcice, germanice, alanice, uralice) şi datorită ruralităţii şi caracterului arhaic-conservator al societăţii române, a ciclicităţii păstoritului şi a fluxurilor de populaţie (din schimbarea rutelor pastorale şi reaşezări), aşa cum limbile slave s-au impus în enclavele tgd. nelatinizate, absorbindu-le. Dispariţia treptată a traco-geto-dacei (tgd.) după secolul IV s-a produs prin absorbţie în română, albaneză, macedoslavă, bulgară, ruteană/rusină, posibil şi în sârbo-croată, slovacă şi slovenă, , dar este posibil ca enclave vorbind o limbă compozită impregnată de rudimente lingvistice traco-geto-dace, enclave “imperfect” latinizate (în cadrul străromânei, românei) sau slavizate să se fi menţinut până în sec. VII-X ? (în Maramureș, Bucovina, Transcarpatia, Galiţia, dar poate şi în zona de interferenţă între sârbi, bulgari, macedoneni- o parte a populaţiilor denumite shopi, torbeshi-gorani, mijaci, pomaci ?), aşa cum susţin şi Tăpkova-Zaimova şi Velkov despre menţinerea limbii trace în zone rurale izolate până în sec. V-VII. Actualmente dispunem din tgd. de o listă de cuvinte, nume de localităţi, de regi sau conducători locali, de nume de plante menţionate de Dioscoride şi Pseudo-Apuleius, probabil deformate, incorect preluate.

    Propunere de interpretare ale unor inscripții :

    Prescurtări: ro. – română; eg.- engleză; lat.-latină; gdl.- gàidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); irg.- irish gaelic (Gaeilge); lt.-lituaniană; lv.- letonă. Explicațiile sunt în engleză.

    Inscripția de la Agighiol:

    trac “egbeo”: (inscripţia KOTYOC EГBEO/kotyos egbeo găsită într-un mormânt tumular de inhumaţie în Agighiol şi considerat ca aparţinând unui prinţ trac ?; I.H. Crişan: numele Kotyos este numele regelui odrys;

    1. expresia lt. “būti/tapti kieno auka”- eg. “fall a prey “; lt. auka- eg. “sacrifice; victim; donation, offering” şi lt. būti- eg. “be, become, exist”, lt. bakoti- eg. “push in, into, cram in, into”, lt. baigti- eg. “end, finish, stop, wear out, exhaust” şi cf. frigianul eg- eg. “to hold, experience”. EГBEO pare compus din lt. auka + lt. būti/lt. bakoti şi improbabil din lt. baigti. Deci inscripţia s-ar traduce: KOTYOS EGBEO: ” Kotyos ofrandă a pus” unde Kotyos ar putea fi şi numele unei zeităţi locale;

    2. gdl. ìobair/ìobradh- eg. “sacrifice, offer sacrifice” = irg. ìobair- eg. “sacrifice”= ro. iubire ?);

    Inscripția de la Duvanli:

    trac “ēziē ….. dele / mezēnai” (inscripţia de pe inelul de aur de la Duvanli):

    1. Duridanov: “eys,ie dele… mezenai”: “, powerful, help… protect, horseman”;

    2. lt. ėdžia- eg. “oppressor; devourer”; lt. dele- “nuia, baston”, lt. deles- “frâu, hăţ”; lt. medžioti- eg. “hunt, shoot, chase”. Probabil tot o imagine a Călăreţului trac, cu invocarea: ėdžia dele medžioti “tirania înfrânată şi alungată”. Astfel, mezēnai semnifică posibil “a alunga, vâna, hăitui, izgoni”, diferit de iliricul Menzana- “the horse deity” ? ;

    3. lt. edžios- “iesle, troacă”, lt. ėdesys- eg. “forage, feed, provender, fodder”; trac dele- “nuia, baston”, lt. deles- “frâu, hăţ”; lt. meginimas- eg. “efort, încercare”, lt. meginys- eg. “mostră, probă”. Poate invocarea meritelor unei persoane care dresează caii neîmblânziţi ? Totuşi, puţin probabil; varianta a doua pare mult mai solidă);

    Inscripția de la Ezerovo:

    trac rolistenæsnerenætiltænēskoarazædomæntilezuptamiēerazēlta (inelul de la Ezerovo): traducere aproximativă: ro. “Iertare. Strălucirea este trecătoare, descoperă caseta moştenirii aurite turnată de bătrâni”;

    Inscripția de la Celei/Sucidava:

    geto-dacă ? “brolythris beindryêsoyaroylon ” (inscripţia BRWLUQRIS + BEINDRUHSOUAROULON, interior + exterior gravată pe un inel descoperit în secolul al XIX-lea la Celei/Sucidava într-un mormânt de femeie; datarea s-a făcut pe baza unei monede de bronz tip sestertius de la Marcus Aurelius din 159-160 e.n.; inscripția a fost făcută public de către Dimitrie Papazoglu în 1864; textul brolythris= gdl. broilleach- eg. “breast, bossom, front”+ gdl. tairis- eg. “kind, loving” sau irg. tairis- eg. “loyal” – traducere aproximativă ” dragoste din inimă/suflet” sau o formulă de tip “prea-iubită/regina inimii” ? ; textul beindryêsoyaroylon= gdl. bean- eg. “wife, woman” sau gdl. beinn- eg. “mountain” +gdl. d’rinn- eg. “made, did”+gdl. saor- eg. “free, deliver, rescue, save” + gdl. oilean- eg. “education, training, instruction, nurture”– traducere aproximativă Varianta 1 “femeie, educația te face liberă” !? sau Varianta 2 “în vârf devii liber prin educație” !? Exemplu incert.)

    Tăblițele de la Sinaia: Funcţii ierarhice, denumiri, nume, etc. extrase din tăbliţele de la Sinaia, considerate drept artefate (falsuri)

    Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwall); gd.- geto-dacă; gdl.- gàidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); irg.- irish gaelic (Gaeilge); lat.-latină; lt.-lituaniană; lv.- letonă; ps.-pashto (afgană); wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

    Fără datarea exactă a tăbliţelor sau fără stabilirea autenticităţii lor, orice încercare de descifrare a textului rămâne doar cu titlu informativ.

    Tăbliţele de plumb de la Sinaia au o istorie destul de controversată, ele rezultând din copierea la ordinul regelui Carol I a originalelor dintr-un material pare-se preţios, probabil de aur, originalele precum şi un mare număr de copii din plumb dispărând cu timpul. Multe dintre tăbliţe au fost copiate sau fotografiate prin grija domnului inginer Romalo, pasionat de conţinutul acestora. Majoritatea specialiştilor s-au pronunţat în sensul că aceste tăbliţe reprezintă nişte falsuri realizate probabil la indicaţia unui erudit al secolului al XIX-lea.

    Încercările de descifrare s-au dovedit în general nereuşite, limba în care au fost scrise aceste tăbliţe fiind considerată necunoscută. Încercarea de descifrare prin intermediul limbii române nu a dat rezultate pertinente. Plecând de la studiul limbilor antice prin intermediul limbilor moderne, personal am purces la descifrarea tăbliţelor, aplicând teste pentru cuvinte cheie şi continuând pentru alte cuvinte din texte, în scopul descifrării acestor texte.

    Astfel, am ales din tăbliţele de la 4 la 60 (probabil din cele clasificate drept arhaice) anumite texte pentru care am încercat aplicarea algoritmului de descifrare.

    Sursa textelor tăbliţelor este:

    http://www.ariminia.ro/tablitele-de-la-sinaia/1-tablitele-de-plumb-i.html

    Descifrarea propusă prin limba română nu corespunde aşteptărilor mele sau ale altor cititori.

    Plecând de la cuvântul “mato” care a fost interpretat de Aurora Peţan şi alţii drept ro. rege, pe care l-am regăsit în următoarele limbi: gàidhlig- scoţiana (gaelica din Scoţia, prescurtat gdl., eg. gaelic: gdl. math/maithean- eg. “a noble, a hero; upper class of society””, care ar corespunde şi alb. madh- eg. “great”/alb. e madhja- eg. “the great one” ? De notat şi cg. mytern/mychtern- eg. “king, sovereign”. Vezi și celticul matus- eg. “lucky” cf. calendarului Coligny, irg. maith- eg. “good” ?) şi letonă/latvian (prescurtat lv.: lv. muiža- eg. “manor, estate”) am decis continuarea investigaţiilor prin intermediul acestor limbi.

    Pentru gaelica din Scoţia, rezultatele convin la o primă lectură, textul tradus având coerenţă şi logică. A doua limbă, letona, se dovedeşte mult diferită de textul tăbliţelor. A rezultat următorul mini-dicţionar:

    gd. ačino (?; gdl. achrannach- eg. “intricate, entangled” ?, gdl. achanaich- eg. “earnest prayer” ?, gdl. acfhuinn- eg. “apparatus, implements, harness, salve ” ?);

    gd. aplo (gdl. aparan- eg. “apron”);

    gd. armoso (armată; gdl. àrmunn/ àrmuinn- eg. “warrior”);

    gd. badi (gdl. bàidh- eg. “benignity, kindness”, gdl. bàidhheac- eg. “kindly disposed”, gdl. bàidheil- eg. “benign, human, kind”);

    gd. basileos (conducător tribal sau adjunct al gd. mato; aro. bâsil- ro. “rege”, wls. ban- eg. “top, tip, point, crest, fig. for lord, chief; high, lofty, exalted, noble, excellent” + wls. ceynlliw- eg. “noble lord”, gdl. uaisle- eg. “nobility, gentility”, gdl. uasal- eg. “noble, gentle, proud, genteel” cf. ro. vasal, gdl. uaislich- eg. “ennoble, dignify”);

    gd. biko (gdl. beic- eg. “a curtsey” sau gdl. bigead- eg. “smalness”; gdl. bigid- eg. “the less”);

    gd. boeo/boio (gdl. boireann- eg. “female, feminine”, gdl. boireannach- eg. “female, woman” sau gdl. bòidheach- eg. “prety, beautiful”);

    gd. bučero/ boičero (?; gdl. buidheann- eg. “group, body, faction, organisation”);

    gd. capo (gdl. cabhair-eg. “help, assist, aid, relieve”);

    gd. chesosai (gdl. cìosaich- eg. “subdue”);

    gd. dab/dabo (gdl. daibh/doibh- eg. “to them” sau gdl. dàibhir- eg. “poor, destitute”, gdl. dàibhreas- eg. “poverty”, irg. daibhir- eg. “poor”; gdl. tabaid- eg. “brawl, fight”);

    gd. değeo/deceo (?; 1. gdl. deach/deachaidh- eg. went, did go”; 2. egdl. deagh- eg. “good, excellent”);

    gd. dieo/dio (zeu; gdl. Dia/Déathan- eg. “a god, God”, irg. Dia- eg. “God”);

    gd. doto (gdl. dòirt/dòrtadh- eg. “pour, spill”);

    gd. eno (gdl. èiginneach- eg. “necessitous, indispensable, oppressive; one in extremity”);

    gd. erieğero /eri girie (în expresia kiliarko erieğero, unde kiliarko grad militar echivalent posibil generalului de armată; 1. gdl. éirigh- eg. “rising”- ro. “s-a ridicat/ascensiunea”, gdl. éirigh na gréine- eg. “sunrise”, irg. éirigh- eg. “rise” cf. neologismului ro. “a se erija”; 2. gdl. àrd- eg. “high, lofty, great, eminence, loud; height, eminence”. Posibil ğero cu sensul fr. gerer; 3. gdl. òirdheirc- eg. “famous, illustrious, noble, excellent, honourable, glorious”);

    gd. filo (gdl. fial/féile- eg. “generous, liberal, bounteous”);

    gd. geleri (gdl. gèill- eg. “yield, submit, obey”; gdl. geilt- eg. “fear, terror, dread”);

    gd. ie (gdl. iarr- eg. “ask, request, seek, search”);

    gd. ig (gdl. éigh/ éigheach- eg. “shout, cry, proclaim” sau gdl. ìoc- eg. “pay, render, remedy, heal, cure” sau gdl. ìochd- eg. “clemency, humanity, mercy, kindness”);

    gd. ige (gdl. inghean- eg. “daughter, young woman”);

    gd. kapo (gdl. cabhair- eg. “help, assist, aid, relieve; help, assistance”);

    gd. katenoe ( ?; ro. catană; gdl. ceatharnach- eg. “kerne, stout, trusty people”, gdl. ceatharnas- eg. “heroism”);

    gd. konoste (gdl. cònsaich- eg. “contend, dispute”. EI);

    gd. kotopolo (1. S-a încercat o traducere gen “mare preot”: ps. kaṯṯœh/ kaṯṯa’h- eg. “large, great, big, stout, robust”, zb. kata, isk. katta- eg. “great”, wls. coeterw- eg. “oak-tree, fig. of strength, valiant leader”, în ro. cu sensul “mare” ca în ro. cotobatură sau ro. cotoroanţă + gdl. pulag- eg. “round stone, ball, pedestal”- ro. “marele templu” ? Termenul gdl. mò- eg. “larger, bigger, greater, largest” sau gdl. mór- eg. “big, large, great, important, tall, of high rank, lofty, spacious; familiar; esteemed” asemănător ro. mare. Ps. kaṯṯœh/ kaṯṯa’h pare impropriu în acest context ?!; 2. gdl. coitich- eg. “lobby” sau gdl. coitcheann- eg. “general, generic, standard,universal” + gdl. poileataics- eg. “politics”…neologisme ?; 3. gdl. cothaich- eg. “overcome “+gdl. gdl. poblach “public”- poate un supranume gen ro. “a câştiga încrederea/a înfrâna poporul” ? );

    gd. luno (gdl. lòn/ lòin – eg. “food, provision” sau gdl. lòn/ lòin- eg. “meadow, lawn, morass, pool”);

    gd. mada (gdl. meudaich- eg. “increase, enlarge, extend, multiply, cause to increase, abound”);

    gd. maero-biro sau maero-viro (gdl. morair- eg. “old personal title, Lord”, gdl. mòralach- eg. “honourable”, gdl. mòralach- eg. “greatness, majesty, honour” ? EI);

    gd. mai (gdl. mair- eg. “sinn, last, live, continue”);

    gd. mato (conducător al uniunii tribale; gdl. math/maithean- eg. “a noble, a hero; upper class of society”, cg. my’tern/myghtern- eg. “a king, a sovereign”, wls. modur- eg. “lord, king, prince, ruler, leader”, lv. muiža- eg. “manor, estate”);

    gd. moga (gdl. mag- eg. “scoff, mock, deride” cf. ro. măgar=nesimţit/măgărie);

    gd. nobalie/nobalo (ro. nobil cf. cg. nobyl- eg. “noble” sau gdl. neo- eg. “pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined” + gdl. balla- eg. “wall”- nobil sau fără apărare ? );

    gd. ogo (gdl. ògan- eg. “a youth, sapling”; irg. òg/ òga / níos oíge- eg. “young”);

    gd. ogue (gdl. oighre- eg. “heir”, gdl. oighreachd- eg. “heirship, inheritance, land-estate”);

    gd. ozate (gdl. osadh- eg. “desisting, cessation, truce”);

    gd. panthe dato/pante datō (gdl. peanas- eg. “punishment, penance”; gdl. dath- eg. “colour, dye”; gdl. dathte- eg. “coloured, dyed”- “pedeapsa morţii”);

    gd. pieo (gdl.pailte/pailteas- eg. “plenty, abundance”);

    gd. poit (gdl. pòit- eg. “drinking, tippling”);

    gd. pudo (jurământ, a jura; gdl. bòid- eg. “vow, oath”);

    gd. rage (gdl. rag- eg. “stiff, rigid, obstinate, inflexible, disinclined”);

    gd. rečeto/reketoe (?; posibilităţi: 1. gdl. rìoghachd- eg. “kingdom” cf. ro. regat; 2. gdl. reiceadair- eg. “seller, vendor, salesman”; 3. gdl. reachd- eg. “law, statute, ordinance, act, regulation”);

    gd. sabio/zabelio/zabielieo (irg. sábháil- eg. “save”, gdl. sàbhail- eg. “save, rescue”, gdl. sàbhailte- eg. “safe, rescued” în expresia Dio zabelio sau Dieo zabelio- ro. Domnul salvator/mântuitor/ protector cf. gdl. dia- eg. “God, a god” sau irg. saibhir- eg. “rich”- ro. generos ?);

    gd. sar (gdl. sàr/sàir- eg. “hero” poate ro. conducător cf. rus ţar sau cf. expresiei ro. “sare în ajutor”);

    gd. sato (gdl. sàth- eg. “plenty, satisfaction; thrust, insert, transfix”; gdl. sàthach- eg. “satiated, causing satiety” cf. ro sătul);

    gd. sei (gdl. seas- eg. “stand, support, endure, last” sau gdl. seiche- eg. “a hide”);

    gd. si (gdl. ‘si- eg. “it is”);

    gd. sio (gdl. sìor/ sìorraidh- eg. “continual, perpetual, ever; eternal” cf. ro ţară, adecvat cu gdl. siorramachd- eg. “shire, county” ? “Pentru Ţară = pentru eternitate” ?);

    gd. sirmio (gdl. siorramachd- eg. “shire, county”);

    gd. soe/so (gdl. so- eg. “this, these” sau gdl. seòl- eg. “method, mode, manner, way, opportunity, means”);

    gd. stopito (a opri; gdl. stad- eg. “stop, cease, pause, hinder”);

    gd. strato (stradă; irg./gdl. sràid- eg. “street, a walk”, brt. straed- eg. “street”);

    gd. telagie (gdl. dlighe- eg. “law, ordinance, a right, a due”, gdl. dligheach- eg. “lawful, rightful”, gdl. tilg- eg. ” cast, throw, cast out, vomit, fling”, gdl. tilgeil- eg. “flinging, casting, throwing, vomiting” ?);

    gd. teiric (gdl. teirig- eg. “fail, be spent, be exhausted”);

    gd. tole (gdl. thall- eg. “on the other side, over yonder” sau gdl. toill- eg. “deserve, merit” cf. ro. ca atare);

    gd. trupeo (unitate militară, posibil cavalerie; gdl. trup/trupaichean- eg. “troop of horse”);

    gd. tun (gdl. tionndadh- eg. “turning, a turn”);

    gd. zabelo (război; gdl. sabaid- eg. “brawl, fight, tussle”);

    gd. zabio (eveniment ce rezultă în urma unei lupte; gdl. sèab/sèap- eg. “sneak, slink away, draw of privately”, gdl. sealbh/ seilbhean- eg. “possession, luck”, gdl. sealbhaich- eg. “possess, enjoy, acquire”);

    gd. zesa (gdl. dleas/dleasannas- eg. “duty”);

    gd. zoin (gdl. sèimh- eg. “mild, peaceful, tranquil, placid, still”, gdl. soinnean- eg. “fair or calm weather” cf. ro. senin

    gd. zurasieo (gdl. soraidh- eg. „farewell compliments, good wishes”), etc.

    Exemple:

    T4- „Ig sio zoin”- „Instaurează eterna pace” sau „Fă milostenie/Îndură-te eternă pace/seninătate” sau “Proclamă eterna pace” ?- (gdl. éigh/ éigheach- eg. “shout, cry, proclaim” sau “pay, render, remedy, heal, cure” sau gdl. ìochd- eg. “clemency, humanity, mercy, kindness”+ gdl. sìor/ sìorraidh- eg. “continual, perpetual, ever; eternal” + gdl. soinnean- eg. “fair or calm weather”, irg. soinnen- eg. “fine weather”);

    T14- “Kani arati gili amo gono isopo… “- ” Se vorbeşte anumite rămăşaguri de a împiedica beţiei pofte…” sau “” Se vorbeşte anumite promisiuni de a vătăma mai marele preoţilor/episcopul” ?- (gdl. can- eg. “say, sing, titter, speak”+ gdl. àraidh- eg. “certain, some, special, particular”+ gdl. geall/gill – eg. “pledge, bet, wager” + gdl. amail-eg. “hinder, prevent, obstruct” sau gdl. amhuil- eg. ” ” + gdl. gon- eg. “wound, blast, annoy; bewitch” sau gdl. guanach- eg. “giddy, lighthearted” + gdl. easbhuidh- eg. “want, defect” sau gdl. easbuig/irgl. easpag- eg. “bishop”);

    T14- “Dodi rai oso do im kob giga ano ig polo… “- “din dorința de a reuși peste /ei să ajute / ramură decăzută ? /înclinată ? mocirlă” ?- (gdl. dad- eg. “aught, anything, the smallest thing” sau gdl. dèidh- eg. “wish, desire”+ gdl. ràinig- eg. “reached, arrived, came” + gdl. os – eg. “above, over” + gdl. doibh- eg. to “them” + gdl. imich- eg. “go, depart” + gdl. cobhair- eg. “succour, help” + gdl. geug/géig- eg. “branch, bough” + gdl. ainnis- eg. “needy, destitute+ gdl. éigh- eg. “shout, cry, proclaim” sau gdl. éiginn- eg. “necessity, distress, compulsion” + gdl. poll- eg. “mire, mud, pool, puddle”);

    T16- “Mato chesosai pieo luno”-“Regele pune stăpânire nenumărate păşuni” sau “Regele adună mulţime de provizii” ?- (gdl. math/maithean- eg. “a noble, hero; upper class of society”+ gdl. cìosaich- eg. “subdue” + gdl. pailte/pailteas- eg. “plenty, abundance” + gdl. lòn/ lòin – eg. “food, provision” sau gdl. lòn/ lòin- eg. “meadow, lawn, morass, pool”);

    T18- “Si gobi soe no gatoe geto boio”-“În care se povesteşte modul nu au plâns gete femei/frumoase “-(gdl. ‘si- eg. “it is”+ gdl. gobhair- eg. “talker, babbler” + gdl. seòl- eg. “method, mode, manner, way, opportunity, means” + gdl. na- eg. “not, let not” + gdl. gàrthaich- eg. “shouting, roaring, crying” + geti + gdl. boireann- eg. “female, feminine”, gdl. boireannach- eg. “female, woman” sau gdl. bòidheach- eg. “prety, beautiful”);

    T18-“Getio goe cricio aie ozate si ie eno teiric cito.”- “Geţii au încălcat graniţele refuzând armistiţiul, aceasta ca o cerere imperioasă ca înfrângerea să fie revăzută…”- (Geţii + gdl. gò- eg. “lie, deceit, fault” + gdl. crìoch- eg. “end, close, limit, boundary” + gdl. àicheidh- eg. “deny, refuse” + gdl. osadh/osaidh- eg. “desisting, cessation, truce” + gdl. ‘si- eg. “it is”+ gdl. iarr- eg. “ask, request, seek, search” + gdl. èiginneach- eg. “necessitous, indispensable, oppressive; one in extremity” + gdl. teirig- eg. “fail, be spent, be exhausted” + gdl. chìtear- eg. “will or shall be seen” sau gdl. chìteadh- eg. “would or should see”);

    T18-Medalion: “G. mai”-“G ? trăiesc”- (gdl. mair- eg. “sinn, last, live, continue”);

    T20- “Nali tauro mato perso macidonio rekai ko mato rare ko ese.” – “Pe de altă parte, măreţul/cheltuitorul rege persoanei macedonean /i-a vândut egal al regelui dorind nu mai puţin un răgaz. “- (gdl. nall- eg. “to this side, towards us, from the other side” sau gdl. nàire- eg. “feeling of shame, bashfulness” + gdl. daor- eg. “dear, costly, enslaved” + gdl. math/maithean- eg. “a noble, a hero; upper class of society” + gdl. pearsa- eg. “person, anyone, bodily form” + macidonio= macedonean + gdl. reic- eg. “sale, selling” + gdl. co- eg. “equally, as”+ gdl. math/maithean- eg. “a noble, a hero; upper class of society” +gdl. riar- eg.”pleasure, will, inclination, desire” + gdl. co- eg. “equally, as”+ gdl. éis- eg. “respite, defect, delay, hindrance”).

    T20- “A ofo ni do petra mezio.” – Var. 1 “În astfel de circumstanţe/ s-a ajuns la/ împărţirea respectului” sau Var. 2 “În astfel de circumstanţe a trebuit să-şi dea sora foarte rău/să-şi căsătorească foarte rău sora” – Var. 1 (brt.afo- eg. “quickly” sau gdl. a- eg. “do, to” sau gdl. fo-eg. “under, beneath, below, at the foot of ” sau gdl. nì- eg. “thing, circumstance, affair” sau gdl. ni- eg. “will or shall do, or make”+gdl. dol- eg. “going , proceeding” sau gdl. do- eg. “to”+gdl. pàirtich- eg. “share, divide, impart, bestow”+ gdl. meas/measadh- eg. “judge, value, estimate, esteem, regard, respect” sau gdl. measail- eg. “respectable, worthy, respected, valued, esteemed”); Var. 2 (gdl. a- eg. “do, to” sau gdl. fo-eg. “under, beneath, below, at the foot of ” sau gdl. nì- eg. “thing, circumstance, affair” sau gdl. ni- eg. “will or shall do, or make”+gdl. dol- eg. “going , proceeding” + gdl. piuthar/ peathar- eg. “sister” + gdl. miosa- eg. “worse, worst”).

    T20- “Orolo soi ko mato rage…”- “A guvernat înţelept şi deasemenea rege neînduplecat…” sau “Orolo judecat drept rege rigid…”- (nume propriu Orolo ? sau irg. riail/gdl. riaghail-eg. “rule” + gdl. saoil- eg. “think, suppose, imagine, deem” sau gdl. saoi- eg. “good, worthy person; magnanimous man; learned man, warrior, scholar” + gdl. co- eg. equally, as”+ gdl.math +gdl. rag- eg. “stiff, rigid, obstinate, inflexible, disinclined”).

    T22- “Sar moga to dab scut get.”- “Viteazul a râs de ei, ofensând geţii”- (gdl. sàr/sàir- eg. “hero” + gdl. mag- eg. “scoff, mock, deride” + gdl. daibh- eg. “to them” + gdl. sgath- eg. “lop off, prune, injure” + get);

    T22- “Dopa capo dio zabelio aiu sor se zeri na gloto armoso dab sirmio dromigto kro mos pol.”- “Dificilul/Părtinitor ? ajutor al lui Dumnezeu mântuitorul/protectorul neezitând salvare fără să lase protecţie armata 1. sau 2. … în spatele lor punând o murdară mlaştină” ?- (gdl. doirbh/doirbheas- eg. “hard, difficult; difficulty, mischief” sau gdl. taobh- eg. “side with, be prtial to, come nigh to” ? +gdl. cabhair-eg. “help, assist, aid, relieve” + gdl. gdl. dia/déathan- eg. “a god, God” + gdl. sàbhail- eg. “save, rescue” + gdl. iùnais- eg. “want”/gdl. as iùnais- eg. “without, wanting” + gdl. sòr- eg. “hesitate, grudge, give unwillingly, spare” + gdl. saor- eg. ” free, deliver, rescue, save, redeem, set at liberty, cheapen” + gdl. na- eg. “not, let not” sau gdl. na- eg. “of the”+ gdl. gléidh- eg. “keep, retain, preserve, depend” sau gdl. cladach- eg. “shore” + gdl. àrmunn/ àrmuinn- eg. “warrior” + gdl. tabaid- eg. “brawl, fight” sau gdl. daibh/doibh- eg. “to them” + gdl. siorramachd- eg. “shire, county” sau gdl. siorram- eg. “sheriff” + gdl. tromaich- eg. “make heavy, oppress,burden, become heavier” sau gdl. druim- eg. “back, ridge” + gdl. cuir- eg. “cur, put, sow, place, lay” + gdl. mosach- eg. “nasty, filthy, sordid, mean” sau gdl. mò/motha- eg. “larger, greater” + gdl. poll- eg. “mire, mud, pool, pudlle”);

    T25- “Gib gili”- “Vor găsi ascultare”- (gdl. gheibh- eg. “will get, will find” + gdl. géill- eg. “yield, submit, obey”);

    T25-“….doto filo mio sato….”- ” revărsat bunătatea mea satisfacţie”- (gdl. dòirt/dòrtadh- eg. “pour, spill” + gdl. fial/féile- eg. “generous, liberal, bounteous ” + gdl. mi- eg. “I, me” + gdl. sàth- eg. “plenty, satisfaction; thrust, insert, transfix”);

    T29- “Strato i at molio dabo”-“Extravaganţa şi excesul fala lor”- (gdl. stròdh- eg. “prodigality, extravagance” sau gdl. struidheil- eg. “prodigal, wasteful”+ “şi” + gdl. at- eg. “swell, become tumid, puff up ” + gdl. mol- eg. “praise, recommend” + gdl. daibh- eg. “to them”); “Strato ilo zido dabo”- “Belşugul recomandă pacea”- (gdl. stròdh- eg. “prodigality, extravagance” sau gdl. struidheil- eg. “prodigal, wasteful”+ gdl. gile- eg. “whiteness, fairness” + gdl. sìth/sìdh- eg. “peace, quietness, tranquility” + gdl. daibh- eg. “to them”); “Sar dabo”-“Conducătorul ei” (gdl. sàr/sàir- eg. “hero”+ gdl. daibh- eg. “to them”);

    T30- “On telagie ogue sie ado mato so dabo”-“O lege a moştenirii începu atunci/aprig regele astfel către ei”- (gdl. aon- eg. “one” + gdl. dlighe- eg. “law, ordinance, a right, a due”, gdl. dligheach- eg. “lawful, rightful” + gdl. oighre- eg. “heir”, gdl. oighreachd- eg. “heirship, inheritance, land-estate” + gdl. siuthad- eg. “say away, begin, go on” + gdl. tà- eg. “then”, gdl. fadaidh- eg. “kindle, inflame” + gdl. math/maithean- eg. “a noble, a hero; upper class of society” + gdl. so- eg. “this, these” sau gdl. seòl- eg. “method, mode, manner, way, opportunity, means” + gdl. daibh- eg. “to them”);

    T37- “Nobalo Boero Bisto tei Dio”- “Nobilul/Fără de ajutor Boero Bisto către Dumnezeu”- (ro. nobil sau gdl. neo- eg. “pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined” + gdl. balla- eg. “wall” + Boero Bisto + gdl. steach- eg. “a steach, into, to the inside; used with a v. of motion” + gdl. dia/déathan- eg. “a god, God”);

    T42- “Tole sei nobalie da biko” – “Merită să rămână lipsiţi de apărare spre el îngenunchiaţi” sau “Merită să rămână lipsiţi de apărare cu el mai puţin”/”Pe de altă parte rămân lipsiţi de apărare cu el mai puţin” ?- (gdl. thall- eg. “on the other side, over yonder” sau gdl. toill- eg. “deserve, merit” + gdl. seas- eg. “stand, support, endure, last” sau gdl. seiche- eg. “a hide” + gdl. neo- eg. “pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined” + gdl. balla- eg. “wall” + gdl. dà- eg. “to him” + gdl. beic- eg. “a curtsey” sau gdl. bigead- eg. “smalness”; gdl. bigid- eg. “the less”);

    T57- “Zabelo ilo teo tapieo…”- “Bătălia trecătoarea de lângă Tapae…” sau “Bătălia izbăvitoare de lângă Tapae…” sau “Bătălia a început iute/cu isteţime…”- Var. 1 (gdl. sabaid- eg. “brawl, fight, tussle”+ gdl. sùil- eg. “eye, a look, expectation, orifice” sau irg. éalaigh- eg. “escape”+gdl. teann air- eg. “near to, close to”+nume propriu Tapae) sau Var. 2 (gdl. sabaid- eg. “brawl, fight, tussle”+gdl. eil- eg. “is, are”+gdl. teann- eg. “proceed, fall to, begin”+gdl. tapadh/tpaidh- eg. clever feat, cleverness, activity, success; clever, quick, smart, bold”);

    T60- “Zurasieo on tun”- “Gîndurile bune revin”- (gdl. soraidh- eg. “farewell compliments, good wishes” + gdl. tionndadh- eg. “turning, a turn”).

    Cuvinte traco-geto-dace:

    Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; istr.-istroromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; ch.-cehă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwall); cr.-croată; gd.- geto-dacă; gdl.- gàidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); hț.-huțulă; irg.- irish gaelic (Gaeilge); kd.-kurdă; lat.-latină; lt.-lituaniană; ltg.-latgalian (dialect al letonei); lv.- letonă; np.-nepali; ol.-olandeză; pj.-punjabi; pl.-poloneză; ps.-pashto (afgană); sb.-sârbă; sg.- samogetică (dialect al lituanianei); slv.-slovacă; slvn.-sloven; vsl.-vechi slav; wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

    comati (ţărani, oameni de rând: lt. kumetis- sg. komiečios- eg. “cottage, peon, cottar, farm-labourer, farm-hand, hired man”, lv. kaimiņš- ltg. kaiminis- eg. “neighbour, stable-companion, stablemate”, gdl. comh-àiteachas- eg. “neighbourhood, colony”, gdl. còmhnadh/còmhnaidhean- eg. “help, aid” cf. ro. cumnat ?, dar şi gdl. coimheach- eg. “foreign, strange” sau gdl. coimeas- eg. “comparison, co-equal” ?; irg. comaithech- eg. “neigbhour; stranger, alien, foreigner, outsider”, ps. kumakī/ kumakī-ān – eg. “a helper, an aider; auxiliary, ally, aider” poate mai degrabă cf. ro. a chema/chemat; slvn. kmet, istr. cmet- “gospodar, ţăran”-K.57, hţ. cum/cuma- eg. “cumătru/cumătră” şi respectiv istr. cosmåt- “păros”-K.57, cf. termenului lat. capillati. Confuzie de termeni preluaţi din gd. în lat. vulgară ? Ro. cumătru, cumetre , cf. vsl. kŭmotra, pare contaminat de vsl. sau un lat. commater- “cumătră” ?);

    daci/Dacia (gdl. dachaidh- eg. “a home, residence, domicile; homewards, to one’s own country”, irg. teach- eg. “house”, gdl. dùthchasach- eg. “patriotic, native, hereditary, of one’s native country”, gdl. dùthcha/dùthaich/ dùtchannan – eg. “country, native country”, cf. hţ. daĥ- ro. “acoperiş”+hţ. ĥachĭa- ro. “casă” sau ol. dak-eg. “roof” + ol. huis- eg. “house” sau pj. desh- eg. “country”, gdl. euchdach- eg. “heroic, valorous, performing achievements” gdl. dàicheil- eg. “handsome, graceful, genteel”; Papahagi menţionează un trib restrâns de aromâni, astăzi grecizaţi, în ţinutul Zagorului numiţi Daţĭl’i, în vecinătatea comunei aromâneşti Grebiniţi. Este una dintre rarele forme de atestare a etnonimului ca atare);

    dava (aşezare/cetate de pământ, lemn, piatră, cf. lycian ddewe- eng “a city”, zazaki dew/baluchi dê- eg. “village”, kd. dê- eg. “village”+ kd. âwâî- eg. “village, settlement”, dar şi kd. dâwar- eg. “judge, judging”; hd. gãv- eg. “village” cf. și rrom. gav– ro. “sat”, pj. pindvaala- eg. “villager”, np. godavari- eg. “a village in Kathmandu valley”; 1. provine din a doua parte a lt. tovė- eg. “locality, district”; 2. lt. daug- eg. much, plenty of, a lot of, many”, lt. daugelis- eg. “many”, lt. daugybė- eg. “great number”; 3. lt. valdovas- eg. “lord, ruler, sovereign”; lt. valdovė- eg. “mistress, sovereign; queen”; lt. dvaras- eg. “estate, landed property, manor”, lt. dvarvietė- eg. “place of an estate arba of a manor”, ps. ar-kān-i-daw-lat- eg. “nobles, grandees, ministers of state” unde ps. ar-kān- eg. “pillars, props, supports”, dava poate cu sensul de reşedinţă nobiliară ?; 4. lt. tvirtovė, cr. tvrđava, sb. тврђава, slvn. trdnjava, pl. twierdza, ch., slv. tvrz- “cetate întărită, fortificaţie”, unde lt. tvir- “puternic”, cr. tvrd- “dur”. Cr. utvrda, sb. Утврда, slvn. Utvrdama, pl. twierdza- “fortificaţie”; ps. us-tuwār- eg. “strong, firm, stable, powerful, brave, resolute”; a se vedea şi eg., su., nv. tower- “turn” sau bg., rs. дворец- eg. “palace; 5. ch., slv. dav- eg. “crowd”, slvn. država- eg. “country”, dar şi ltg. tāvaine, lv. tēvija- “native land, fatherland, motherland”; 6. cg. trev/trevow – eg. “village”,);

    sica (cuţit, sabie sau secure ?; 1. irg. scian- eg. “knife”; gdl. sgian/sgèanan- eg. “knife” sau gdl. sleagh- eg. “spear”; 2. lt. skalpelis- eg. “knife”, un gd. sikapelis ?; 3. hţ. sochera- ro. “topor”, hţ. socherca- eg. “toporişcă” cf. ro. secure; 4. improbabil, dar amintim: ltg. sokumi- lt. dakša- eg. “fork”- “furcă” ?);

    tarabostes (marea aristocraţie: lt. taryba- eg. “council” sau lt. taurumas- eg. “nobility”/lt. taurus-eg. “noble”+ lt.būstas- eg. “lodging, dwelling, apartment, room”- ad literam: sala de consiliu, membrii consiliului, sfatul domnesc. Gdl. triath/tréith – eg. “lord, chief”+ gdl. bùth- eg. “tent, booth, shop” ? Sau gdl. talla- eg. “hall” + gdl. beachd- eg. “judgement, opinion, persuasion, view, viewpoint” ori gdl. beachdachadh- eg. “consideration, deliberation, discussion, speculation” ?);

    Propunere de interpretare ale unor nume de plante:

    Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; istr.-istroromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwallgd.- geto-dacă; gdl.- gàidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); hț.-huțulă; irg.- irish gaelic (Gaeilge); lat.-latină; lt.-lituaniană; ltg.-latgalian (dialect al letonei); lv.- letonă; mxg.- manx gaelic (Gaelg, Gailck); ps.-pashto (afgană); wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

    Referitor la numele de plante, Constantin Daicoviciu reţine şase termeni ca fiind probabili de origine dacică: aniaserxe (iarbă săracă), budathla (limba boului), diesema (coada vacii), dyn (gdl. deanntag- eg. “nettle”), mizela (cimbru), riborasta (brusture). În cele ce urmează, prezentăm unele posibile corelații între denumirile redate de Dioscoride și Pseudo-Apuleius și denumirile din celtica goidelică (Sunderland John Cameron- “The Gaelic Names of Plants , W. Blackwood and Sons, Edinburgh and London, MDCCCLXXXIII”), corelații aflate desigur sub semnul incertitudinii. bessă assa; ; (irg. cassachdaighe);gd. bles/bleta/blis/blita;; (irg. bláth- eg. “flower, blossom; with white blossom” ? sau eg. love-lies-bleeding- lat. amaranthus caudatus ?);gd. budathla/boudalla/buclama; ; (gdl. boglas- eg. “bugloss”+irg. odrad/odradh/t-ogradh- eg. “bugloss” ? Pentru gdl. boglas= gdl. lus teang’an daimh- eg. “bugloss”, unde gdl. teang- eg. “tongue”, gdl. daimh/damh- eg. “ox, stag”);gd. aropithla/crepula; ; (gdl./irg. eala bhuide- lat. hypericum perforatum ? Gdl. cloch reatneach- traducere eg. “the stone fern” și irg. céis chrainn- traducere eg. “tax+tree, because it draws the substance from the trees” sub forma chrainn+reatneach=aro. cântârii ?);gd. chodela/docila/dohela/dordila/dolecha/emenepsa; ; (wls. glesyn y coed- eg. “wood blue”- lat. ajuga reptans sau gdl. saisde coille- eg. “wood-sage”-lat. teucrium scorodonia pentru gd. chodela și variantele ?; gdl. lus bhalgaire- eg. “the fox-weed” aduce cu ro. brânca-ursului);gd. cercer/kerker/tura; uță; aro. lilingi; eg. pimpernel; lat. anagallis arvensis>; (gdl./irg. falcaire fuair ? și gdl. loisgean cf. gdl. loisg- eg. “to put in flame”= ro. scânteuță și gdl. ruinn ruise= ro. brândușă-de-toamnă ?vezi SC.58);gd. coustane/ koustane;; (gdl. an ceann ruadh – traducere eg. “the red head”, poate sub forma gdl. ceann ruadh an?= gd. kroustane ? și irg. lacha cheann ruadh- traducere eg. “the read headed duck” asemănător ro. negelariță = chea lacha ruadh ? Un alt cuvânt gdl. aonsgoch- traducere eg. “the lonely flower” = ro. rostopască= gdl. ruath aonsgoch ? În wls. llysie y wennol- traducere eg. “swallow wort”+ gdl. aonsgoc=ro. pleoscăniță poate sub forma wls. llysie + gdl. goc + aons ?);gd. dacina/dakina;rigoaie pentru lat. veratrum album>; (irg. nead chailleach- eg. “old’s woman nest”- lat. anemone nemorosa; wls. llysiau’r gwynt- gdl. plùr na gaoithe- eg. “wind-flower” sau o combinatie între wls. și gdl. ar corespunde ro. strigoaie ?);gd. dieleian;; (gdl./irg. deo/detheogha- traducere eg. “breath, that which is destructive to life” + wls. slewig yr iàr- traducere eg. “preventing or curing faintness”, mxg. lus ny meisht- eg. “henbane”. Ro. măsălar/măselariță o variantă a wls. slewig yr iàr sau mxg. lus ny meisht? );gd. dyn;; (gdl. deanntag/feanntag/ feargaich/loiteag- eg. “nettle”; gdl. ruaidhe/breac-shìth- eg. “nettle rush”; gdl. praiseach-a’-bhalla – eg. “nettle-leaved goosefoot”=ro. spanac sălbatic= lat. chenopodium, mxg. undaagagh- eg. stinging nettle, jenny nettles” unde gdl. praiseach și mxg. undaagagh amintesc cumva de ro. oișea și de ro. urzică);gd. zena;; (wls. cegid cu supranumele wls. gwin dillad- traducere eg. “pain killer” = gd. zena ? Irg./gdl. bog cf. ro. buciniș ? Sau ro. din lt. bučinys- eg. “kiss” ? Pentru ro. dudaie= mxg. aghaue- eg. “hemlock” ?);gd. orma/hormes; ; (gdl./irg. torman- eg. clary- lat. salvia verbenacea. Explicație vezi SC.53: eg. “torman, applies to the genus as well as to this plant ; it simply means . The genus consistsof herbs or undershrubs, which have generally a rugose appearance.” Gdl. athair liath- eg. garden-sage- traducere eg. “the grey father”- lat. salvia verbenacea=ro. jale ? Gdl. slàn lus=lat. salvere- traducere eg. “the healing plant”);gd. olma; ; (posibil să corespundă wls. mwyll+artaith- eg. dwarf elder- traducere eg. “emollient + torment” poate în ordine inversată wls.artaith+ mwyll ? EI);gd. laca/lax; ; (gdl. lus nan cluas- traducere eg. “the ear plant”, gdl. lus gharaidh- traducere eg. “the garden-wort”; gdl. tin gealach/tineas na gealaich- eg. “lunnacy-tinn”);gd. mizla/mizula/mozula;; (gdl./irg. lus mhic righ Bhreatainn- traducere eg. “the plant belonging to the king of Britain’s son”- lat. thymus serpyllum poate sub forma mhic lus.);gd. paritia;; (gdl. fiothran/feur a’- phuint- eg. “dog-grass” ?);gd. prodirna;; (irg.fothannán- eg. “bear’s foot”, unde irg. fothannán- eg. “a thistle” ?);gd. riborasta;; (gdl. cliadan/ leadan liosda/meacan/meacan dogha/searcan/seircean/seircean mòr/ sercean suirich/ burr ceòsan- eg. “burdock”. Poate gd. riborasta compus de tipul gdl. rich+gdl. burr ceòsan ? Mxg. bollan dhoa/cramman sooree- eg. “burdock” ?);gd. seba; /zâmbacâ/zambacu; lat. sambucus nigra>; (wls. ysgawen- eg. “elder”=ro. soc=gd. seba ?);gd. teudila/tadila;; (wls. dail y gwaed- traducere eg. “blood leaf”- lat. mentha pulegium pentru gd. teudeila; ro. piperigî cf. gdl. peighinn rioghail- eg. “pennyroyal”; ro. ismă/izmă-de-câmp/ghiazmăar corespunde gdl. misimean dearg- eg. “the rough red mint”- lat. mentha aquatica vezi SC.52 sau gdl. mionnt each- eg. “horsemint”- lat. mentha sylvestris poate sub forma each mionnt ?); gd. toulbla/tulbla; ; (gdl. ceud bhileac- traducere eg. hundred-leavedvezi SC.48 cf. Armstrong);gd. udacila/usagila/usazila; ; (wls. tafod y ci- eg. “dog’s tongue” poate sub forma viciată od y ci). Pentru unele plante, denumirile în română ar putea aduce cu denumirile celtice:gd. absentium/bitumen/zired/zonusta…etc.; ; (Gdl. meath chaltuin- lat. artemisia abrotanum= ro. pelin ?; irg. surabhan/suramont şi wls. siwdrmwt- lat. artemisia abrotanum= gd. zired vezi SC.40);gd. arborria/arpropria/edera; ; (gdl. eidheann= ro. zânelor ?). Dacicul mai apropiat de istr. ?;gd. oadama/koalama/kardama; ; (irg. liachroda=ro. codru, gdl. liobhag=ro. limba-bălților/limba-broaștei/limba-oii ?);gd. diesema/diesapter; ; (gdl./irg. cuineal Mhuire/cuingeal Mhuire= ro. coada-mielului sau ro. lumânare/lumânărică);bessă ionitis; ; (gdl. fuath mhadhaidh = ro. omag ?);gd. toutastra/tutrastra; ; (gdl./irg. meal-bhuc/meal-bhucain – lat. cucumis melo aduce cu ro. lebeniță/lubeniță). Alte exemple:ro. afin; ; (gdl. fraochan- eg. “whortleberry”- traducere eg. “that which grows among the heather”sau gdl. dearcati-fithich- traducere eg. “the raven’s berries”vezi SC.45; wls. afanwydd- eg. “raspberry-bush”; ek. afi/ahabi- eg. “whortleberry”);ro. anghinare; ; (gdl. plur na greine- explicație eg. “to the flower, from the popular error that the flower turns with the sun”- eg. artichoke);ro. ciuperca de bălegar/ciupercă de gunoi; ; (gdl. balg bhuachail- traducere eg. “wallet+sheperd”, gdl. bàlg bhuachairunde unde gdl. buachar- eg. “dung”; gdl. balg losgainn considerat din gdl. losgann- eg. “a frog”);ro. dracila;; (gdl. brabrag, dar și gdl. preas nan gear dhearc- eg. “the sour berry -bush” sau gdl. preas deilgneach- eg. “the prickly bush” sau gdl. dearc- eg. “a berry” cf. gdl. gearr-dhearc- eg. “whortleberry”- traducere eg. “sour berry” poate sub forma dhearc-gearr);ro. măceș; ; (irg. mhadra sgeach- traducere eg. “the dog’s haw or bush” ?);ro. obligeană; ; (gdl. cobhan cuile- traducere eg. “an ark of bulrushes”+ gdl. cuile chrann- traducere eg. “cane”; mxg. cliogagh millish- eg. “sweet flag” ?);ro. stejar; ; (gdl. eitheach- eg. “oak”+ gdl. dair/dàrach- eg. “oak”);ro. zmeur; < ro. zmeură=aro. znjiurâ/câpincâ/gljiurâ; ro. zmeur=aro. pilivuri; eg. raspberry; lat. rubus idaeus>; (gdl. craobh nan smèur/smear phreas/dris-smear/smearachd- lat. rubus fruticosus, wls. miar- lat. rubus fruticosus; mxg. smeyr- eg. “blackbery, berry”, mxg. smeyr yiarg- eg. “Chinese raspberry, wineberry”); Concluzii:Departe de a face lumină, aceste interpretări induc și mai multe semne de întrebare asupra originii și familiei de afiliere a limbilor tracă și respectiv geto-dacă. Dacă despre tracă aș putea conchide că prezintă unele corespondențe cu limba lituaniană, despre geto-dacă înclin să afirm că prezintă o variabilitate despre care aș dori să vorbesc cu o cu totul altă ocazie.

    Valentin-Claudiu Dobre

    SURSE

    DER- Dicţionarul Etimologic Român

    DEX- Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan” – Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ediţia a II-a, Ed. Univers

    SC.xx- Sunderland John Cameron- “The Gaelic Names of Plants (Scottish and Irish), W. Blackwood and Sons, Edinburgh and London, MDCCCLXXXIII”- (pagina)xx

    Alte surse:

    – Pentru bretonă, irish gaelic, gaelic- gàidhlig: www. wordgumbo.com/ ie/cmp/index.htm şi Robertson James A.- “The Gaelic Topography of Scotland, Edinburgh, 1869″

    – Pentru gaelica din Cornwall, cornish gaelic: Robert Williams- “A Dictionary of the ancient celtic language of Cornwall, Llandovery Roderic, London, Trubner & Co., MDCCCLXV”; Bock A., Bruch B., Kennedy N., Prohaska D., Rule L.- “An English – Cornish Glossary in the Standard Written Form, Version 14/08/2010, Ed. electronică”; pentru manx gaelic: http:// www. gaelg.iofm. net/ DICTIONARY/dict2/index.html

    – Pentru latgalian: http: //latgola.lv/voluda/vuordineicys/cyulltg.shtml

    – Pentru letonă: www. dictionary.site.lv şi http://www.letonika.lv

    – Pentru lituaniană: www. anglu-lietuviu.com; Harold H. Bender- “A Lithuanian Etymological Index, Ed. Princeton Univ. Press, Princeton-London, Humphrey Milford Oxford University Press, 1921″ (în gm.)

    – Pentru nepali: Karunakar Baidya- “Teach Yourself Nepali, A Tourist Manual, Published by: Ratna Pustak Bhandar, Bhotahity, Kathmandu, 1997″; http: //dsal.uchicago.edu/cgi-bin/romadict.pl?query =y&table=schmidt

    – Pentru pashto (afgană): Tegey Habibullah, Robson Barbara- “Beginning Pashto Textbook, Center for Applied Linguistics, Washington, ED 323763″ şi Raverty, H. G. (Henry George). A dictionary of the Puk’to, Pus’to, or language of the Afghans: with remarks on the originality of the language, and it’s affinity to other oriental tongues. Second edition, with considerable additions. London: Williams and Norgate, 1867 din sursa http://dsal. uchicago.edu/dictionaries/ raverty/

    – Pentru punjabi: http://www.ijunoon.com/punjabi/dictionary.aspx?word=?

    – Pentru samogitian: Wikipedia

    http://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Lietoviu_-_%C5%BEemaitiu_kalbu_%C5%BEu od %C4%ABns şi http://bat-smg.wikipedia.org/wiki/%C5%BDemait%C4%97%C5%A1ks_%C5%BE uod%C4%Abnielis

    -Pentru tracă: www. groznijat.tripod.com/thrac/index.html lucrarea Duridanov Ivan- “The Language of the Thracians” (în limba engleză)

    Valentin-Claudiu DOBRE

  4. Adaugiri la articol

    Reverberațiile renumelui regelui costoboc Pieporus în basmul modern românesc

    Valentin-Claudiu Dobre

    Basmul si istorisirile sale:

    Ioan-Pop Reteganul (1853-1905) reda in anul 1888 in lucrarea “Povesti ardelenesti” basmul “Piparus-Petru si Florea-Inflorit” culeasa de la plugarul M. Bene din Supurul de Sus, localitate ce este astazi parte componenta a comunei Supur situate in sudul judetului Satu-Mare. Povestea este indicata ca fiind culeasa in Salaj, dar astazi localitatea se afla in judetul Satu-Mare. In localitate este atestat si astazi antroponimul romanesc Bene.

    Ioan-Pop Reteganul are astazi supra-numele de “cel mai mare folclorist al Ardealului”.

    In basm se istoriseste cum unei vadane, care avea in grija doi feciori si o fata, ii dispare fata care trebuia sa duca merinde la flacaii ocupati cu aratul si semanatul unui loc dintr-o poiana. Flacaii pleaca pe rand in cautarea fetei, despre care se aflase in sat ca fusese furata de zmeu , dar niciunul dintre ei nu se intoarsera la vadana. Suparata din cale afara, biata vaduva abia isi duce zilele, cu gandul doar sa nu se prapadeasca de suparare. Odata, maturand prin casa, vede un bob de piper jos si se apleaca si il pune pe masa, dar in final, dupa ce il pierde si il strange de mai multe ori, il inghite zicandu-si rugaciunile. “Din minuta aceea vaduva prinde grea si la noua luni face un drag de fecior de sa mai fi avut doi ochi sa te uiti la el.” Ea chema preotul si il boteza, punandu-i numele Piparus-Petru. Copilul creste mult mai repede decat altii si afland din sat povestea fratilor si surorii sale se grabeste in chip miraculos si fantastic sa se razbune pe zmeu si sa-si elibereze sora. Ajuns la curtile zmeului, Piparus-Petru o cunoaste pe sora-sa si atunci cand zmeul soseste si arunca buzduganul in poarta, Piparus-Petru il zvarle indarat. Ajuns acasa, zmeul intreaba: “Cine-si bate joc de buzduganul meu, Florea-Infloritul ori Petru-Piparus, viteazul de cumnatu-meu ?”. Si dupa ce zmeul ii dezgropa pe ceilalti doi frati si ii stropi cu apa vie de se sculara mai frumosi decat au fost, Petru-Piparus ii taie capul zmeului. Adormit langa un stejar, eroul este legat de fratii sai de stejar si parasit acolo, dar trezindu-se smulge stejarul si pleaca la casa batranei sale mame cu stejarul in spate, gandindu-se sa-l duca pentru lemne de foc. Ajuns acasa, la plansetele fratilor ii ierta, dar Piparus-Petru se gati iar de calatorie, pentru a o duce de sotie pe sora sa lui Florea-Infloritul. Cei doi voinici se leaga frati de cruce dupa ce se intalnesc si nimerind in mijlocul codrului, intrara intr-o casa unde traia Ileana-Cosanzeana (“din cosita ruja-i canta”), al carui tata, Ciuta-Nevazuta, obisnuia sa bea cate o ulcica cu leacuri dupa care prindea puteri nebanuite, devenind invincibil. Petru-Piparus, dupa ce il infrange pe Ciuta-Nevazuta, se casatoreste cu Ileana-Cosanzeana. Dupa alte peripetii cu Muma-Padurii (infranta de Martolea), ibovnica lui Ciuta-Nevazuta, sora eroului nostru, Florica, se casatoreste cu Florea-Infloritul.

    Realitatea istorica:

    Istoricul italian Mariangelus Accursius publica in secolul al XVI-lea o inscriptie funerara, astazi pierduta, dedicata reginei costobocilor, Zia sau Ziais, de origine daca, sotia regelui Pieporus si fiica a lui Tiatus, monument inaltat in cinstea reginei de nepotii sai, Natoporus si Drilgisa. Redata, inscriptia suna astfel: “D. M. Ziai Tiati fil. Dacae uxori Piepori regis Coisstobocensis Natoporus et Drilgisa aviae cariss. b. m. fecer.”

    In timpul imparatului Marcus Aurelius, razboaiele marcomanice atrag si pe costoboci in coalitia anti-romana. Costobocii, posibil ca aliati ai sarmatilor ataca in 170 sau 171 e.n. provinciile romane Moesia Inferior, Moesia Superior, Tracia, Macedonia si Ahaia. In final, costobocii sunt infranti in Grecia. Atacuri identice in Dacia sunt atestate cam in aceeasi perioada. Pliniu cel Batran afirma apartenenta costobocilor la neamul sarmatilor, dar autori moderni ii considera daci. Si Ptolemeu ii enumera printre cele 15 triburi dace. Este amintit un alt nume al unui rege costoboc si anume Bithoporus.

    Din scrierile lui Dio Cassius, se pare ca in final costobocii au fost “fidelizati” de catre romani, dupa ce i-au infrant dupa lupte dificile pe vandalii asdingi si lacringi. Ulterior, in 180 e.n. se aseaza in Dacia romana un numar de 18.000 de daci liberi, care intemeiaza Piroboridava si Tamasidava. Sunt autori care considera ca vandalii au absorbit o parte a costobociilor, care au fost de fapt infranti de vandali.

    Interpretarea basmului:

    Daca Pieporus este Piparus-Petru, atunci Zia este Ileana-Cosanzeana, fiica lui Tiatus=Ciuta-Nevazuta.

    Pieporus nu domneste singur, este asociat la domnie lui Florea-Infloritul (poate chiar Bithoporus), cumnatul sau, casatorit cu sora sa Florica.

    In basm, Florea-Infloritul pare a fi cel care l-a asociat la domnie pe eroul Pieporus, iar Tiutas pare a fi un demnitar sau un nobil din Dacia romana sau dintr-o zona clientelara romanilor, posibil sacerdot. Tiutas este dac, Zia sau Ziais fiind descrisa ca fiind de origine daca.

    Interpretarea numelor:

    Prescurtari: arb.- arbereshte (dialect albanez tosc din Italia); irg.- gaelica irlandeza; eg.- engleza, lat.-latina, lt. – lituaniana, lv.- letona; gd.- geto-dac; gdl.- gaelica scotiana; ro.-romana; sg.- samogetica (dialect al lituanienei), vbalt.-vechi Baltic.

    Drilgisa (nepot al regelui costoboc Pieporus și al soției sale, Zias, amintit de un epitaf dedicat reginei Zias în secolul II e.n.; gdl. dril- eg. “drop, as of dew or rain, sparkling in the sun; spark, twinkle; glimpse; state of being slightly intoxicated”, gdl. drileach- eg. “abounding in drops or sparks; anything sparkling”: Sau gdl. dligheach- eg. “lawful, rightful”);

    Natoporus (nepot al regelui costoboc Pieporus și al soției sale, Zias, amintit de un epitaf dedicat reginei Zias în secolul II e.n.; gdl. neart- eg. “strength, power, might”, gdl. neartaich- eg. “strengthen, fortify” + gdl. pòr- eg. “seed; grain, corn; crops generally; race, clan, progeny; pore of the skin”);

    Pieporus (Pieporus rex Coisstobocensis – amintit de BP Hașdeu în “Cine sunt albanesii ?”- Analele Academiei Române, Seria II, Tom XXIII, pg. 103-113; gdl. peabar- eg. “pepper”, gdl. pìobair- eg. “piper” ? În mitologia populară românească identificat poate cu Pipăruș-Petru ? Unii consideră că provine dintr-un PIE pey- “a adora” + porus- “fiu”.);

    gd. Tiutas (tatăl reginei Zias; posibil variantă a lui Zeuta/Seuthes; gdl. diadhaidh- eg. “godly, pious”, gdl. diadhair- eg.”divine”);

    gd. Zias (regina a costobocilor, soția regelui Pieporus, fiică a lui Tiatus; gdl. seas- eg. “stand, support, endure, last” sau gdl. seun- eg. “charm, defend by charms” cf. modern Zina/Zenobia/Zenovia sau ro. zână).

    Concluzii:

    Si numele regale costoboce sunt interpretabile ca dacice, dar concluzia nu poate fi generalizata pentru intregul neam al costobocilor.

    Totusi, considerarea ca sarmatice a invaziilor din anii 170 sau 171 a Moesiilor, Macedoniei si Ahaia pot fi contrazise de numele capitalei regiunii Evrytania, denumit Karpenisi (Karpenision), rezultat in 2011 din unirea urmatoarelor a 6 foste municipalitati:

    1. Domnista (Ampliani, Domnista, Krikello, Mesokomi, Psiana, Roska, Stavloi)

    2. Fourna (Fourna, Kleisto, Vracha)

    3. Karpenisi (Agia Vlacherna, Agios Andreas, Agios Nikolaos, Fidakia, Kalesmeno, Karpenisi, Koryschades, Myriki, Papparousi, Pavlopoulo, Sella, Stefani, Stenoma, Voutyro)

    4. Ktimenia (Agia Triada, Agios Charalampos, Chochlia, Domianoi, Petralona)

    5. Potamia (Aniada, Chelidonas, Dermati, Karitsa, Klafsi, Megalo Chorio, Mikro Chorio, Mouzilo, Nostimo, Sygkrellos)

    6. Prousos (Alestia, Aspropyrgos, Esochoria, Kastania, Katavothra, Prodromos, Prousos, Sarkini, Stavrochori, Tornos, Velota)

    Karpenisi este situata pe valea raului Karpenisiotis, un afluent al raului Megdovas=Tavropos, nume de rau ce aminteste de radacina -dova din Moldova, Sadova, Nependova.

    Regiunea vecina, Karditsa este locuita de karagouni la campie si saracaciani si aromani in zona muntelui Agrafa, existand autori care ii considera si pe karagouni, dar si pe saracaciani drept latinofoni grecizati. Localitati din Karditsa amintesc si ele de numele carpilor sau de denumiri dacice sau romanesti : Karpochori, Dasochori, Drakotrypa, Argithea, Argyri, Mouzaki, Kampos, Porti, Portitsa, Vlasi, Vlochos.

    Nu este exclus ca numele localitatii Karpenisi sa reprezinte de fapt reverberatia peste timp a numelui carpilor, posibil aliati cu costobocii in 170 sau 171 e.n. ??? si infranti in Grecia de catre procuratorul Lucius Iulius Vehilius Gratus Iulianus. Inca o enigma a istoriei care probabil nu va fi niciodata elucidata pe deplin.

    In acest context, sarmatii par a avea un rol mai degraba minor/secundar in marile incursiuni dacice din anii 170 sau 171 e.n. din Imperiul Roman, ulterior si carpii devenind cunoscuti in istorie sub propriul nume tribal ca mari oponenti ai romanilor. De altfel, sarmatii iazigi situati pe Dunare sunt mai degraba aliati cu romanii, decat dusmani ai acestora. Carpii au si ei incursiuni proprii alaturi de goti si sarmati intre 250-270 e.n. si respectiv 271-318 e.n. inclusiv pana in actuala Grecie, ceea ce ar putea explica diferit toponimele amintite.

    Dincolo de realitatea istorica, Piparus-Petru ramane ca unul dintre marii eroi geto-daci sau proto-romani, adoptat ca erou de basm fantastic cu calitati supra-naturale in memoria poporului roman. (nastere miraculoasa fara de tata, puteri nebanuite, curaj nenatural, fidelitate si solidaritate cu Florea-Infloritul, spirit de bravada, etc.). Nu trebuie uitat nici episodul botezului eroului, o evocare a unui crestinism dacic timpuriu sau poate sunt adaugirile ulterioare ale fanteziei populare ? in timp ce Tiutas=Ciuta-Nevazuta ar putea fi sacerdotul unui cult pagan ?

    Valentin-Claudiu Dobre

  5. costobocii au fost colonizati mai ales in dobrogea de catre imp roman. ei ajunsesera la baltica. si erau trib dacic mai aparte decat carpii. spre deosebire de carpi ei traisera mult mai la nord si aveau oarecare lucruri specifice lor fata de carpi. chiar si letonii au mai spus ca la ei au trait costobocii chiar numindu-se urmasi ai costobocilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *