Neamul dacilor: GETII DIN MUNTENIA

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

Geto-dacii din Muntenia au stat sub stapanirea romana un interval relativ scurt de timp, mai exact din vremea primului razboi daco-roman (101-102) pana in anii 117-118, moment cand imparatul Hadrian, succesorul lui Traian, a retras armata din regiunea amintita. Desi teritoriul in cauza a ramas, ulterior, sub supravegherea romanilor, autohtonii au continuat sa creeze si sa dezvolte culturi proprii, precum cultura Chilia-Militari (com. Fagetelu, jud. Olt)-Militari (Bucuresti), cultura înrudita strans cu celelalte culturi ale dacilor liberi. Cultura Chilia-Militari si-a pastrat particularitatilr si specificul pana in preajma secolului al IV-lea e.n., respectiv pana la venirea gotilor in teritoriile dunarene.

Urmele materiale lasate de getii munteni au facut obiectul cercetarii unor arheologi si istorici precum  R. Vulpe, Seb. Morintz, Vl. Zirra, Gh. Cazimir, Gh. Diaconu si Gh. Bichir. Dintre zonele cercetate de catre acestia, putem nominaliza Matasaru (jud. Dâmbovita), Colonesti-Guesti, Colonesti-Maruntei, Scornicesti, Vulturesti, Chilia-Fagetelu, Ipotesti (jud. Olt), Udeni, Bragadiru-Zimcea, Dulceanca (jud. Teleorman), Târgsor si Bucov (jud. Prahova), dar si Militari, Tei, Straulesti, Catelu Nou, Cernica, zone aflate pe teritoriul orasului Bucuresti.

Necropole apartinand getilor munteni au fost studiate la Chilia-Fagetelu, Scornicesti (jud. Olt), Matasaru (jud. Dâmbovita), Târgsor (jud. Prahova), Tei-Bucuresti. Locuintele acestora erau, in general, de tip bordei, fie de suprafata, fie adancite in pamant, cu forma rectangulara sau ovala.

Getii din Muntenia locuiau in zonele unor terase, pante de deal, toate asezarile fiind descoperite in proximitatea cursurilor de apa. Practicau agricultura, cresterea animalelor, dar se indeletniceau si cu mestesugurile si schimburile comerciale. Activitatea mestesugareasca este atestata de o serie de obiecte specifice, precum brazdare de fier, seceri, cosoare, cutite, sule sau ace.

In acelasi timp, abundenta urmelor ceramice atesta o activitate intensa in zona olaritului, cuptoare de ars vase fiind cercetate la Straulesti-Bucuresti, Matasaru si Colonesti-Maruntei. Dintre obiectele ceramice realizate manual si descoperite in numar mare, pot fi amintite oale-borcan, vase-urna, vase de provizii, cani si canite, urcioare, strachini, capace, strecuratori, fructiere.

În cursul sapaturilor efectuate in siturile Chilia-Militari s-au descoperit si elemente ceramice de import, in special romane: amfore, strachini, vase terra sigillata, opaite,  vase de metal si sticla, accesorii pentru vesminte (fibule, catarame), piepteni si alte obiecte de toaleta, podoabe, piese de harnasament si aplici etc. De asemenea, in Muntenia au fost descoperite 20 de tezaure monetare romane, dar si numeroase monede gasite izolat.

In ceea ce priveste practicile funerare, ritul de inmormantare practicat la scara larga in aceasta zona este cel de incineratie. Elementele cercetate apartin perioadei secolelor II-III e.n. si se poate distinge si un anumit grad de influenta carpica. Resturile umane rezultate in urma incinerarii erau depuse fie in urne funerare, fie in gropi, insotite fiind de obiecte cultice.

 

 

Inscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

Lasă un răspuns