Primiți cu kosonii? Cetățile dacice din Munții Orăștiei, de la epoca traficanților de comori, la cea a vânătorilor de recompense

Categories ArticolePosted on

Ovidiu Petrovai

 

În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta recompensa un bărbat din Vâlcea cu 45.000 de lei pentru că a descoperit un tezaur de peste 45 de kilograme de monede otomane pe care l-a predat autorităților. În urmă cu șase zile, un devean a predat Direcției pentru Cultură Hunedoara șase obiecte dacice pe care le-a descoperit cu detectorul de metale în două zone din Munții Orăștiei și a solicitat recompensă.

Descoperirea nu a avut loc într-un sit existent și protejat, într-o cetate anume, ci într-o zonă care, din punct de vedere istoric, este ținutul cetăților dacice din Munții Orăștiei, cetăți incluse în patrimoniul mondial UNESCO. O zonă în care, în ultimii 20 de ani, s-a practicat braconajul arheologic la scară largă, de unde s-au scos mii de obiecte de patrimoniu care au fost traficate în străinătate, fenomen care a dus la procese de răsunet în justiție, la acțiuni judiciare transfrontaliere, la recuperarea unor piese arheologice spectaculoase. Într-un județ în care căutătorul de comori era sinonim cu traficantul de comori, iar Munții Orăștiei erau percepuți ca o zonă interzisă pentru detecții neautorizate, imaginea cetățeanului care caută cu detectorul de metale, găsește obiecte arheologice, le predă unei autorități și cere răscumpărare a trezit controverse și discuții în lumea științifică și în rândul autorităților cu atribuții pe patrimoniu cultural. Este bine și legal că se descoperă obiecte arheologice și de către nespecialiști sau este un semnal de vulnerabilitate în zona și așa sensibilă a cetăților dacice?

Reprezentanții Direcției pentru Cultură Hunedoara susțin că cetățeanul care a făcut descoperirile din Munții Orăștiei a avut voie să caute cu detectorul și să sape în acele zone. Arheologii spun că genul acesta de practică distruge contextul istoric, compromite studiul pe teren și este total nociv cercetării istorice. Administrația sitului Sarmizegetusa Regia consideră că se trece la o nouă formă de săpătură neautorizată care va distruge iremediabil contextul istoric.

Braconierul arheologic detecta și săpa ilegal în Munții Orăștiei pentru că o făcea în situri sau zone de protecție. Căutătorul de comori o face legal pentru că nu acționează în aceste zone și predă obiectele găsite autorităților. Istoricii spun că în ambele cazuri nu se mai poate reface contextul istoric în care au fost descoperite acele obiecte, nu se mai poate spune povestea acelei descoperiri. Se scot obiecte, de multe ori rare și spectaculoase, dar se distruge informația istorică.

Există site-uri unde căutători de comori postează pe internet descoperirile făcute, obiecte spectaculoase din diferite epoci, și publică procese verbale de predare a pieselor către diverse muzee din România. Descoperirile lor îmbogățesc colecțiile muzeelor, acțiunile lor apar public pe forumuri și utilizatorii vorbesc despre pasiunea lor pentru istorie și pentru descoperirea acesteia.

În același timp, arheologii de meserie nu sunt de acord cu practica, dar muzeele primesc (din unele informații, chiar le cumpără) obiectele de la căutătorii de comori, iar unele autorități privesc cu îngrijorare fenomenul.

Reprezentanții în județ ai Ministerului Culturii susțin că o persoană are voie să căute cu detectorul de metale într-o zonă care nu este delimitată ca sit arheologic, zonă de protecție a acestuia sau cu patrimoniu arheologic reperat. Arheologii în schimb nu au voie să facă detecție și săpătură decât cu avizul Ministerul Culturii în zonele în care căutătorii de comori o pot face.

Cazul hunedoreanului care a căutat cu detectorul în Munții Orăștiei și a predat autorităților obiectele descoperite a adus în discuția publică, în cadrul unei conferințe care a avut loc vineri, la Muzeul din Deva, mai multe probleme – dacă sunt legale detecțiile și săpăturile făcute de persoane care nu sunt specialiști autorizați (arheologi, istorici) și care sunt zonele în care sunt permise acestea, dacă săpăturile de acest fel intră în categoria descoperirilor întâmplătoare prevăzute de lege și care este efectul acestor acțiuni asupra cercetării istorice și patrimoniului cultural. O altă discuție care a apărut în urma acestui caz a fost dacă s-a respectat legea în privința anunțării descoperirii obiectelor arheologice și care este procedura de urmat.

A detectat, a săpat și a predat

Un cetățean din Deva s-a prezentat luni la Direcția pentru Cultură cu șase obiecte pe care le-a descoperit în zona Munților Orăștie, la Ursici (5 piese) și la Romoșel. Le-a predat consilierului superior al Direcției, Angelica Bălos, și a făcut o cerere de recompensă, drept prevăzut de lege. A declarat că obiectele de la Ursici le-a descoperit sâmbătă, 12 octombrie, iar cele de la Romoșel „mai demult”.

Angelica Bălos a predat marți obiectele la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, unde au fost expertizate și inventariate. Expertul Iosif Vasile Ferencz a stabilit că este vorba despre șase obiecte dacice – o sabie, o spadă, două sape, un vârf de lance și o lamă. Piesele au fost evaluate la 1.200 de euro.

Doar situri sau întreaga zonă a cetăților dacice. Ce este protejat

Legea prevede că „accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor”.

Reprezentanții Direcției pentru Cultură susțin că, în cazul descoperirilor de la Ursici și Romoșel, nu s-a făcut detecție și săpătură în zone unde legea interzice aceste lucruri.

Interesant este că pe lista zonelor de interes arheologic prioritar se numără și cetățile dacice din Munții Orăștiei, aflate pe raza comunelor Orăştioara de Sus, Boşorod, Băniţa (județul Hunedoara) și Săsciori (județul Alba). Legea precizează că monumentele istorice aflate pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, cum sunt cetățile dacice din Munții Orăștiei, sunt situri arheologice declarate zone de interes naţional. „Prin sit arheologic declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare sunt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse să facă parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial”, prevede Ordonanța nr 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic.

Deși legea prevede că cetățile dacice din Munții Orăștiei reprezintă o zonă de interes arheologic prioritar care nu include doar situri, ci un teritoriu care cuprinde și situri, această zonă nu este delimitată încă. Asta susțin reprezentanții Direcției pentru Cultură Hunedoara. „În principal, delimitarea lor (a zonelor de interes arheologic prioritar – n. red.) este ca cetăți care au o zonă de protecție și o zonă protejată a zonei de protecție, care merge până la baza dealului. Și unele dintre acestea sunt prinse deja în studii de fundamentare. Și la situl Sarmizegetusa Regia și la siturile din jurul Sarmizegetusei Regia, în Munții Orăștiei, unde siturile sunt delimitate, e nevoie de studii de fundamentare ca ele să apară și să fie protejate conform legii. Studiile de fundamentare se fac pe planuri urbanistice generale sau pe planuri urbanistice zonale pe zone protejate conform legii”, susține Angelica Bălos. Consilierul Direcției pentru Cultură mai spune că lucrurile s-au blocat la nivel instituțional. „Există, dar încă nu e aprobat de Ministerul Culturii, Planul Urbanistic Zonal Sarmizegetusa Regia. Se referă în principal la zona Sarmizegetusa Regia, mai sunt marcate foarte multe puncte din arealul Munților Orăștiei, pot să vă spun că Ursici nu e marcat aici. Sunt puncte care trebuie delimitate în teren. Am discutat cu mai mulți primari care au situri arheologice de interes național. Toți spun același lucru, ca și la planurile urbanistice generale. Nu sunt bani”, a declarat Angelica Bălos.

În concluzie, potrivit celor de la Cultură, acolo unde siturile și zonelor de interes arheologic nu sunt delimitate clar și prevăzute în documente, căutătorii de comori pot face detecție și săpătură fără să încalce legea.

Descoperire cu detectorul de metale. Întâmplător sau nu?

Pe lângă descoperirile făcute de arheologi, după cercetări unde se aplică metodă și rigoare științifică, obiecte ale trecutului apar, deseori, și în urma unor descoperiri întâmplătoare. Lucrările la autostrada Deva – Orăștie, care au scos la iveală așezări străvechi, obiecte extrem de valoroase și informații istorice importante, sunt cel mai recent exemplu al modului în care istoria poate fi dezvăluită în urma unor descoperiri arheologice întâmplătoare.

Sunt sau nu căutătorii de comori autorii unor descoperiri arheologice întâmplătoare? Ordonanța 43 definește descoperirea arheologică întâmplătoare ca fiind „evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată”. Legea exemplică apoi și acţiunile umane, altele decât cercetarea arheologică atestată – „cum ar fi: lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie, lucrări agricole, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic”.

Angelica Bălos consideră că nu sunt excluse de la descoperiri întâmplătoare nici cele realizate de cei care au ca scop declarat căutarea și săpătura după comori. Reprezentanta Direcției pentru Cultură spune că expresia „cum ar fi”, din lege, lasă loc și altor activități decât cele enumerate.

Potrivit autoritățile de Cultură, descoperirile căutătorilor de comori intră la categoria descoperiri întâmplătoare.

De la trei zile la „mai demult”

Potrivit legii, persoanele care au descoperit în mod întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului localității pe raza căreia a fost făcută descoperirea. Primarul anunță reprezentanții Direcției pentru Cultură și ia măsuri pentru protecția obiectelor până când sunt preluate de aceștia.

Deveanul care a făcut descoperirile de la Ursici și Romoșel a predat obiectele direct la Direcția pentru Cultură. „A spus că a descoperit sâmbătă, nu se lucra la primărie, domnul e din Deva și le-a adus luni la Direcția pentru Cultură. Legea spune, într-adevăr, că prima dată trebuie să anunțe primarul de pe raza căruia s-a făcut descoperirea”, confirmă Angelica Bălos. Consiliera Direcției nu l-a îndrumat pe găsitor la Primăria Boșorod, pentru a se respecta procedura legală, ci a preluat obiectele. Chiar dacă predarea nu a fost ca la carte și s-a sărit o etapă, din punctul de vedere al celor de la Cultură, descoperitorul s-a dovedit de bună credință și a predat obiectele autorităților.

Dacă modul în care s-a făcut predarea pieselor descoperite în urmă cu o săptămână poate fi considerată un simplu amănunt birocratic, obiectele ajungând prin grija descoperitorului, în termen legal, la autorități, cu piesa de la Romoșel este o altă poveste.

Vârful de lance a fost descoperit cu mult timp înainte și nu a fost raportată în cele 72 de ore prevăzute de lege. Reprezentata Direcției știe doar că a fost găsită „mai demult”. Din informațiile noastre, specialiștii estimează că a fost descoperită de cel puțin doi ani și este o piesă pe care s-a intervenit. „Pe piesa de la Romoșel se pare că s-a intervenit. A suferit un proces, nu i-aș spune restaurare pentru că asta este o activitate profesionistă, ci un proces prin care a fost îndepărtat parțial stratul de oxizi de fier”, a declarat Iosif Vasile Ferencz.

Profesioniști versus amatori

În acest moment, două categorii de persoane fac săpături cu scopul de a descoperi obiecte arheologice – specialiștii și căutătorii amatori. Din ce spun autoritățile Direcției pentru Cultură, și cei din urmă au dreptul lor și este legal ce fac atâta timp cât nu acționează în zone interzise. Căutătorii de comori își publică pe forumuri on-line descoperirile făcute, multe dintre ele spectaculoase. „Acest domn care mi-a adus piesele mi-a spus că, de fapt, obiectele pe care ei le găsesc, ei spun că e un hobby, toți cei care postează acolo (pe site – n. red.) le predau muzeelor și de fapt le-au predat primind niște recompense”, spune Angelica Bălos.

Reprezentatul Direcției face referire la site-ul detectiemetal.com, unde utilizatori din întreaga țară prezintă obiecte arheologice descoperite și procese verbale de predare a obiectelor către muzee din țară. Amatorii au descoperit arme, monede, bijuterii, care acum se află în colecțiile unor mari muzee, dar activitatea lor este considerată de către specialiști un pericol pentru cercetarea istorică. Căutătorii cu detectorul consideră că aduc la lumină obiecte arheologice importante care pot fi admirate de oameni și pot fi studiate de specialiști. Ei consideră că-și aduc în felul lor aportul la studierea istoriei. Arheologii susțin că o distrug pentru că cel mai valoros nu este obiectul istoric, ci informația istorică. „Nu este normal să se facă astfel de săpături. Nici în Munții Orăștiei și niciunde altundeva. Este grav și neproductiv pentru cunoașterea istorică”, spune doctor Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific la Muzeul din Deva.

Reprezentanții Administrației sitului Sarmizegetusa Regia consideră și ei că acțiunile de detecție și săpătură făcute de nespecialiști compromit cercetarea temeinică a zonei cetăților dacice din Munții Orăștiei. „Cred că autoritățile specializate trebuie să-și facă datoria și să închidă această „cutie a Pandorei”, care a fost deschisă printr-o detecție undeva în sudul României. Rigoarea științifică și profesionalismul arheologilor trebuie de fapt să dicteze linia pe care merge cercetarea arheologică în România. Am o temere că se va trece la un nou tip de „cercetare” arheologică neautorizată și am o temere că vânătorii de recompense vor apărea peste noapte în zona Munților Orăștiei. Cea mai mare dintre temeri este însă că acel context arheologic pe care acești căutători de comori îl distrug este o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul național”, spune administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky.

Luni, 14 octombrie, un cetățean din Deva a anunțat Direcția pentru Cultură Hunedoara că a descoperit sâmbătă, 12 octombrie, cinci obiecte în zona Ursici. Deveanul a predat obiectele și a anunțat autoritățile. Până vineri, 18 octombrie, niciun reprezentant al Direcției pentru Cultură și niciun arheolog nu fuseseră încă la locul descoperirii. Reprezentantul Direcției pentru Cultură spune că din lipsă de timp. „Noi asta dorim acum. Să avem o mașină, să mergem la fața locului, să vedem exact locul unde s-a descoperit”, a declarat vineri Angelica Bălos, consilier superior al Direcției pentru Cultură.

În ce condiții și cât e recompensa

Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condiţiile prevăzute la alin. (1) (au anunțat în 72 de ore primarul localității – n. red.), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului”. (Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil)

 

sursa: http://www.hunedoaramea.ro/article/primi%C8%9Bi-cu-kosonii-cet%C4%83%C8%9Bile-dacice-din-mun%C8%9Bii-or%C4%83%C8%99tiei-de-la-epoca-trafican%C8%9Bilor-de-comori-l

2 comments

  1. Reprezentanții Administrației sitului Sarmizegetusa Regia si domnii din Deva spera sa inchida cutia ca sa mai aiba o paine alba de mancat pe ziua\piata neagra.Daca omul da cu plugul si descopera un obiect de patrimoniu unde dracu’ mai e contextul? Scuze si subterfugii de a tergiversa si de a lasa impresia ca “noi muncim aicea nu ca aia amatori”.
    Zonele delimitate daia sunt DELIMITATE ca doar nu bagam tot judetul in RAN ca sit arheologic desi poate merita. Unde se delimiteaza un munte este reglementat pe undeva? Pentru ca legea este , si trebuie sa fie, exacta nu aproximativa ca d-aia e lege. In loc sa fie felicitati si incurajati prin aceste recompense sa faca acest hobby pentru folosul natiunii ca doar obiectele acelea aduc ,pe langa prestigiu si identitate istorica nationala ,venituri in visteria statului ca odata si odata omul de rand o sa plateasca bilet sa le vada cat timp muzeul o sa aiba grija de ele. E greu sa muncesti , stim asta , mai bine arunci cu noroi si te dai invatat dar de ce nu se mentioneaza si zilele , lunile poate anii in care acesti “indivizi : cautatorii de comori sau cum sunt ei numiti de {organele abilitate}” din maldarul de cuie, bucati de utilaje agrare si potcoave se bucura si la un inel de porubel gasit si inventariat. Sau la obiecte periculoase anuntate la ISU si eliminate din ogoarele taranilor. Oamenii astia nu fac asta sa manance painea arheologilor , ca daca arheologul vrea sa faca hobby nu il opreste nimeni sa isi cumpere un detector si sa il autorizeze la IPJ si sa faca asta IN TIMPUL LIBER ,doar daca nu cumva are cazier ca atunci se strica treaba. Ca daca vrei sa faci hobby in timpul serviciului nu se prea poate , de acolo autorizatia de la Culte ca sa isi justifice munca pentru care este platit , nu sa umble de nebun pe camp cum fac “indivizii”.
    Sa spui adevarul doar pe jumatate asta tot dezinformare si manipulare se cheama . Frica nu este de protejarea patrimoniului ca daca se vroia lucrul asta arata altfel situl arheologic de la Sarmizetegusa , interesul este sa se “mulga” zona intr-un mediu controlat de ei prin braconaj arheologic . Ca nu au ei timp sa acopere tot arealul asta este problema , ca odata scoase la lumina cu proces verbal de predare primire inregistrat la primarie si cu omul care a facut descoperirea interesat sa vada si el roadele muncii sale intr-o vitrina in muzeu
    ACEL “INDIVID : CAUTATOR DE COMORI” VA MONITORIZA ATENT DEPLASAREA ARTEFACTULUI PRIN MEANDRELE BIROCRATIEI SA NU AJUNGA DOAR PE HARTIE IN ARHIVA MUZEULUI DAR DEFAPT LA LICITATIE PRIN STRAINATATE.
    Cu stima,
    M.V.

  2. Una-i sa gasesti si alta-i sa sapi dupa el si sa strici tot contextul descoperirii.Nu se mai poate sti unde o fost descoperit cu precizie si nici deduce cum o ajuns obiectul ala acolo pentru ca nu toate obiectele gasite is chiar intr-un sit arheologic ci poate ascunse .pierdute.ingropate acolo.Datarea stratului ii foarte importanta nu doar a obiectului dupa care de multe ori se dateaza stratul si nu invers,asta in functie de context,adica daca o fost ingropat nu mai poate fi vorba de datare dupa obiect a stratului.Cei ce pretind recompensa is niste falsi iubitori de istorie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *