Agentia de presa de statl-a citat pe Putin spunand ca „ultimul test cu succes al Burevestnik, o racheta de croaziera cu raza globala de actiune cu o instalatie nucleara, un sistem de propulsie nucleara, a fost efectuat”. Programul de dezvoltare a Burevestnik a fost anuntat de Putin in martie 2018, ca parte a unei initiative mai ample de dezvoltare a unei noi generatii de rachete intercontinentale si hipersonice. Printre acestea s-au numarat racheta balistica Kinzhal si vehiculul de alunecare hipersonic Avangard. Adresandu-se Occidentului, el a spus in acel discurs: „Asculta-ne acum”.
Putin a declarat Adunarii Federale in martie 2018 ca scopul este de a asigura un echilibru strategic in lume pentru deceniile urmatoare, inclusiv pentru rachetele Burevestnik si Sarmat.
„Este o racheta stealth care zboara jos, care poarta un focos nuclear, cu o raza de actiune aproape nelimitata, o traiectorie imprevizibila si capacitatea de a ocoli granitele de interceptare”, a spus atunci Putin.
Cu toate acestea, analistii occidentali spun ca programul a avut de atunci probleme, cu o serie de teste esuate. In 2019, Nuclear Threat Initiative (NTI), un grup analitic open source, a declarat ca „exista un consens in presa, cu un pretins acord din partea serviciilor de informatii americane, ca Burevestnik a fost testat de 13 ori, cu doua succese partiale. ”
NTI a citat expertul militar rus Alexei Leonkov ca a descris Burevestnik-ul drept o arma de razbunare, pe care Rusia o va folosi dupa rachetele balistice intercontinentale pentru a finaliza infrastructura militara si civila si pentru a nu lasa o sansa de supravietuire.
Tot in discursul sau la Forumul Valdai, Putin a spus ca este posibil sa se revoce ratificarea unui tratat de interzicere a testelor nucleare.
„Statele Unite au semnat actul international corespunzator, documentul, tratatul care interzice testele de arme nucleare, iar Rusia l-a semnat. Rusia a semnat si ratificat, iar Statele Unite au semnat, dar nu au ratificat”, a spus Putin la Soci.
Presedintele rus a adaugat ca considera ca este potrivit sa „oglindeasca maniera Statelor Unite” si sa revoce ratificarea Rusiei.
„Dar aceasta este o intrebare pentru deputatii Dumei de Stat. In teorie, aceasta ratificare ar putea fi revocata. Daca facem acest lucru, va fi suficient”, a spus Putin.
Testele nucleare subterane au fost interzise prin Tratatul de interzicere completa a testelor nucleare din 1996. SUA si China au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat.
Moscova a ratificat tratatul, dar Putin a declarat in februarie ca va comanda un test, daca SUA se muta mai intai, adaugand ca „nimeni nu ar trebui sa-si faca iluzii periculoase ca paritatea strategica globala poate fi distrusa”.
Potrivit lui Putin, Rusia „aproape a terminat de lucrat la tipurile moderne de arme strategice”, iar acum este doar o chestiune de proceduri birocratice „sa treaca la productia lor in masa si sa le puna in serviciu de lupta”. A spus ca se va face in curand.
Putin a remarcat ca nu este pregatit sa spuna daca Rusia trebuie sa efectueze teste pentru a verifica daca noile arme functioneaza eficient, dar, de regula, expertii sai il sfatuiesc.
Un raport a dezvaluit ca Rusia, SUA si China au construit toate noi facilitati si au sapat noi tuneluri in locurile lor de testare nucleara in ultimii ani, potrivit imaginilor din satelit, intr-un moment in care tensiunile dintre cele trei mari puteri nucleare au crescut la cea mai mare din ultimele decenii.
Desi nu exista dovezi care sa sugereze ca Rusia, SUA sau China se pregatesc pentru un test nuclear iminent, imaginile, obtinute si furnizate de un analist proeminent in studiile militare de neproliferare, ilustreaza expansiunile recente la trei site-uri de testare nucleara, in comparatie cu doar cateva. cu ani in urma.
„Este foarte clar ca toate cele trei tari, Rusia, China si Statele Unite, au investit mult timp, efort si bani nu numai in modernizarea arsenalelor nucleare, ci si in pregatirea tipurilor de activitati care ar fi necesare pentru un test. ”, a declarat colonelul in retragere al Fortelor Aeriene ale SUA Cedric Leighton, fost analist de informatii.
Putin sustine ca razboiul Ucrainei nu este legat de teritoriu
Intre timp, Putin, care a asediat in mod sangeros Ucraina timp de aproape 20 de luni in efortul de a cuceri zone mari de pamant ucrainean, a sustinut joi ca razboiul nu este un conflict asupra teritoriului, ci in schimb despre „principii”.
„Criza din Ucraina nu este un conflict teritorial si vreau sa precizez acest lucru. Rusia este cea mai mare tara din lume in ceea ce priveste suprafata terestra si nu avem niciun interes sa cucerim un teritoriu suplimentar”, a spus Putin la Forumul Valdai.
Zeci de mii au fost ucise, orase si sate intregi distruse si miliarde de dolari de infrastructura distruse de cand a inceput invazia Ucrainei de catre Putin, la 24 februarie anul trecut. Intre timp, presedintele rus a incercat sa anexeze patru regiuni ucrainene, incalcand dreptul international, pentru a le adauga peninsula Crimeea ocupata de fortele Moscovei din 2014.
Dar, joi, Putin a sustinut ca Rusia nu „incerca sa stabileasca un echilibru geopolitic regional” in Ucraina. In schimb, el a spus ca problema era „despre principiile care stau la baza noii ordini internationale”.
Negarea acestor principii, unul dintre ele fiind „un echilibru in lume in care nimeni nu ii poate forta sau constrange unilateral pe altii sa traiasca sau sa se comporte asa cum doreste un hegemon”, este ceea ce provoaca conflicte, a sustinut Putin, referindu-se aparent la Occident.
Elitele occidentale „au nevoie de un inamic care sa justifice nevoia de actiune si expansiune militara” si au facut din Moscova una, a sustinut Putin.
Putin este un sustinator ferm al ceea ce el numeste o „ordine mondiala multipolara”, promovand structuri precum grupul BRICS de economii emergente ca o contrapondere la institutiile conduse de SUA si Occident care au condamnat aspru Rusia pentru razboiul sau impotriva Ucrainei.
El a incercat anterior sa-si justifice razboiul brutal sustinand ca aspiratia Ucrainei de a adera la NATO era o amenintare ingrozitoare pentru Rusia, ca invazia sa a fost o misiune de „de-nazifiere” a Ucrainei si si-a subliniat punctul de vedere ca Ucraina face parte din Rusia, din punct de vedere cultural. , din punct de vedere lingvistic si politic. El s-a comparat chiar cu tarul rus din secolul al XVIII-lea, Petru cel Mare.
Ucraina a respins aceste argumente si a spus in repetate randuri ca nu va ceda niciun teritoriu Rusiei.
