un articol de Valentin Roman
Muzeul este locul în care trecutul ne “vorbește”, un spațiu al reamintirii că noi, cei de astăzi, le datorăm lor, celor din alte vremuri, totul. Țara noastră, acest spațiu bogat în descoperiri a căror vechime parcurge toată vârstele umanității, își așteaptă vizitatorii și în muzee, astfel încât aceștia, mai ales cei tineri, să ia contact cu vremurile trecute. Cunoscând trecutul, cel curios și iscoditor poate înțelege mai bine prezentul și, de ce nu, poate anticipa, într-o măsură mai mică sau mai mare, viitorul.
Din aceste considerente, va propunem o rubrică periodică în care vă vom prezența, de fiecare dată, câte un muzeu al țării noastre, lansându-vă, totodată, invitația că, pe lângă turul virtual pe site-urile acestora, să le pășiți pragul, că într-o călătorie în timp, pentru a descoperi misterele poporului nostru milenar. Astăzi va invităm la Muzeul Judeţean Satu Mare.
Scurt istoric
Prima colecţie muzeală sătmăreană s-a constituit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în cadrul Cercului Kölcsey, o societate cu profil cultural care funcţiona pe lângă Gimnaziul Reformat din Satu Mare. În anul 1905, în oraş se înfiinţează Muzeul Municipal Satu Mare, beneficiind la rândul său de o colecţie patrimonială importantă. Un nou muzeu municipal a luat fiinţă ulterior schimbărilor politice şi administrative din anul 1918. Iniţiativa a aparţinut dascălului şi cărturarului sătmărean Dariu Pop, care a conceput o divizare a bunurilor patrimoniale pe domenii ştiinţifice: arheologie, istorie, etnografie, şi una dintre cele mai valoroase colecţii la nivel regional, cea de carte veche românească.
O nouă reorganizare a muzeului sătmărean are loc în anul 1958 şi cade în responsabilitatea pictorului Aurel Popp. Muzeul Raional şi Orăşenesc Satu Mare realizat cu această ocazie îşi va avea sediul în centrul istoric al oraşului, într-o clădire de patrimoniu datând din secolul al XVIII-lea. Considerat cel mai vechi edificiu din întregul municipiu, actualul sediu al Muzeului de Artă a fost construit pe locul unde s-a semnat, conform tradiţiei, Pacea de la Satu Mare (1711), care punea capăt răscoalei conduse de Francisc Rákoczi al II-lea. Clădirea actuală, cu faţade în stil neogotic, este construită după un plan care urmează forma literei „L” şi delimitează o curte interioară patrulateră.
Odată cu reforma administrativă din anul 1968, muzeul sătmărean dobândeşte statutul de muzeu judeţean. Continuă să funcţioneze în centrul istoric al oraşului până în anul 1984, când sediul central al Muzeului Judeţean este mutat în clădirea cu funcţionalitate publică de pe B-dul Vasile Lucaciu, nr. 21, unde se află şi la ora actuală. Vechiul edificiu va rămâne destinat exclusiv secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare. Clădirea monumentală ce adăposteşte astăzi Muzeul Judeţean a fost construită în anul 1936, după planurile realizate de arhitectul bucureştean G. P. Liteanu şi era destinată iniţial adăpostirii sediului Prefecturii judeţului Satu Mare. Stilul edificiului construit după un plan în formă de „L” este inspirat din arhitectura mediteraneană. Complexul Muzeului Judeţean actual cuprinde şi o clădire anexă ce adăposteşte Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare, cu multiple specializări: ceramică, metal, hârtie, lemn, textile şi investigaţii.
Expoziţiile de bază de la sediul central al Muzeului Judeţean Satu Mare
Expoziţia permanentă de arheologie: „Priviri în trecut” şi istorie-etnografie: „Civilizaţie. Identitate. Multiculturalitate” este localizată în sediul central al Muzeului Judeţean Satu Mare, fiind reorganizată între anii 2002-2007. Bazată pe o concepţie unitară, pe o prezentare contextualizată a pieselor muzeale şi având un puternic caracter inovator, expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean Satu Mare a fost distinsă cu premiul Ministerului Culturii şi Cultelor şi constituie principalul obiectiv vizitabil al acestei instituţii până în prezent.
Utilizarea la scară largă a reconstituirilor şi contextualizarea obiectelor expuse reprezintă una dintre principalele concepţii care au stat la baza reamenajării expoziţiilor permanente ale Muzeului Judeţean Satu Mare. De la căsuţa neolitică, rugul funerar germanic, sanctuarul gotic al unei biserici medievale, atelierul fierarului sau al dogarului, biroul intelectualului, salonul monden, linia de front din cel de al doilea război mondial şi până la interioarele unor case ţărăneşti din diverse zone etnografice, toate reprezintă secvenţe de viaţă din diverse medii sociale, reconstituite la scară reală în sălile expoziţiei. Periplul vizitatorului de-a lungul spaţiului de expunere oferă astfel acestuia posibilitatea de a se transpune efectiv în viaţa cotidiană a sătmăreanului din trecut.
Tehnica utilizată ca un element inovator al concepţiei de expunere transformă expoziţiile de bază într-un obiectiv atractiv pentru toate categoriile de vârstă, dar în special pentru tineret, mult mai receptiv la astfel de metode. Fiecare dintre sălile de expunere este prevăzută cu ghidaj sonor în patru limbi, accesibil printr-un panou de comenzi vizibil şi uşor de utilizat. Suportul sonor oferă şansa receptării informaţiilor auditive concomitent cu cele vizuale şi facilitează astfel receptarea mesajului. De asemenea, fiecare sală este prevăzută cu un fundal sonor permanent, ales astfel încât să fie în deplină concordanţă cu tematica sălii (muzică clasică în salonul monden, muzică populară în sala reconstituirilor de interioare ţărăneşti etc.).
Expoziţiile permanente de la Muzeul de Artă din Satu Mare, de la castelul Károly (Carei), precum şi cele de la Tăşnad, amenajate în conacul nobiliar situat în centrul oraşului şi în casa-muzeu din Ştrand completează şi diversifică oferta culturală a Muzeului Judeţean. La fel de atractive, cele 19 obiective muzeale de pe teritoriul judeţului, constând în case memoriale, rezervaţii arheologice şi gospodării ţărăneşti tradiţionale, îşi aşteaptă cu nerăbdare vizitatorii.
Constituind un punct forte al activităţii Muzeului Judeţean Satu Mare în ultimii ani, expoziţiile permanente s-au transformat într-unul dintre cele mai puternice obiective de interes pentru turismul cultural regional. Activităţile ştiinţifice, culturale şi educaţionale desfăşurate în paralel asigură continuitatea relaţiilor dintre muzeu şi publicul vizitator şi, astfel, capacitatea instituţiei muzeale de a-şi asigura un rol de coordonator al vieţii culturale din judeţ.
site-ul instituţiei: www.muzeusm.ro