Am fost în Valea Regilor Traci, în Bulgaria

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman şi Daniel Roxin

 

Timp de 3 zile am explorat Valea Regilor Traci și vestigiile de la Svesthari, într-o primă etapă din filmările pentru documentarul „Pe urmele tracilor”. Am văzut și am aflat lucruri extraordinare! O parte dintre acestea vi le prezentăm în acest articol, mai multe veți vedea în toamnă, odată cu lansare filmului.

De la stânga la dreapta:Valentin Roman,Todor Anghel,Beysim Basri (primarul din Isperich-Sveshtari),Ştefan Velceov, Daniel Roxin

Înainte de a intra în unele detalii ale acestei călătorii, îi mulțumim domnului general (rez.) Niculae Mircovici, deputat și secretar al Camerei Deputaților, Președinte al comunității bulgare din România, pentru tot suportul oferit acestei acțiuni.

De asemenea, le mulțumim și domnilor Todor Anghel și Ștefan Velceov, cei doi reprezentanți ai comunității bulgare din România care ne-au însoțit la toate obiectivele din Bulgaria și ne-au ajutat în toate demersurile noastre.

 

 Pe Valea Regilor Traci

 

Valea Regilor  Traci îşi merită cu prisosinţă numele. Zeci de morminte tumulare împânzesc câmpia de lângă orăşelul Kazanlâk, toate fiind creaţie a odrisilor, cel mai puternic neam tracic din perioada secolelor V-III î.Hr. de pe teritoriul Bulgariei de astăzi.

Frescă, mormântul regal tracic din Kazanlâk

Ele adăposteau comori nebănuite, după cum au relevat cercetările arheologice din ultimele decenii, artefacte care arată un grad ridicat de cultură şi civilizaţie în lumea tracă.

Multe dintre obiectele găsite în mormintele regilor şi prinţilor traci pot fi admirate astăzi în Muzeul de Istorie din Kazanlâk, un loc pe care l-am vizitat şi noi şi unde ne-a impresionat grija pe care vecinii noştri bulgari o manifestă faţă de tot ce înseamnă vestigii şi urme ale trecutului antic pe acele meleaguri.

Dintre tumulii aflaţi în zona oraşului Kazanlâk, trei impresionează prin arhitectură, inventar arheologic şi picturile murale din interior: mormântul regelui odris Seuthes al III-lea, cel de la Ostrusha şi mormântul regal aflat în imediata vecinătate a oraşului. Toate au o vechime de aproximativ 2.400 de ani.

Tot în apropiere de Kazanlâk se găsesc ruinele capitalei odrisilor, oraşul Seuthpolis, aflate acum pe fundul unui lac de acumulare, amenajat în epoca modernă.

Elemente de armură, necropola regală tracică, Kazanlâk

Dintre artefactele descoperite în mormintele amintite, putem enumera diadema de aur găsită în tumulul ridicat regelui Seuthes al III-lea, vase din aur sau ceramice, piese de harnaşament din aur (în aproape fiecare mormând din zonă fiind găsite şi rămăşiţele cailor sacrificaţi la moartea conducătorilor), arme (săbii, vârfuri de săgeţi, vârfuri de suliţe), dar şi elemente ce compuneau armurile (coifuri din bronz aurit, genunchiere şi pieptare).

 

Mormântul regelui geto-dac Dromihete

 

La Svesthari, la aproximativ 40 de kilometri de Razgrad, odihnesc unii dintre prinţii şi regii geţi care au stăpânit o vreme bună teritoriile de la nord şi de la sud de Dunăre. De departe, cel mai imporesionant mormânt este cel considerat a fi locul de înmormântare al marelui rege geto-dac Dromihete, bravul conducător care l-a învins în două rânduri pe Lisimah, un fost general al lui Alexandru Macedon, devenit ulterior rege al Macedoniei.

Mormântul lui Dromihete, adevărată capodoperă a culturii getice, nu este cu nimic mai prejos de mormintele marilor personalităţi din lumea greco-romană, lucru ce atestă, încă o dată, că traco-geto-dacii nu erau nişte primitivi, aşa um mulţi istorici încă îi prezintă.

Interior mormântul regelui Dromihete, Sveshtari

Sculpturile de tip cariatide din interior, frescele decorative, precum şi obiectele care au fost depuse lângă sarcofagul regelui şi al soţiei sale, arată măiestria constructorilor, sculpturilor, pictorilor şi meşteşugarilor traco-geto-daci, dar şi bogăţia şi puterea monarhului înhumat aici.

 În zona mormântului lui Dromihete se găseşte şi oraşul antic Daosdava – Cetatea lupilor – un important centru de putere politică, economică şi militară pe vremea lui Dromihete…

 P.SPeste două săptămâni veţi putea urmări, pe Nașul Tv, o emisiune destinată regelui geto-dac Dromihete

Vezi mai multe fotografii mai jos:

Valentin Roman şi Daniel Roxin în Valea Regilor Traci

Mormântul regelui geto-dac Dromihete, Sveshtari

Filmări, Sveshtari

Muzeul de Istorie din Kazanlâk, artefacte tracice

Daniel Roxin la Daosdava

Valentin Roman în mormântul regal din Kazanlâk

Daniel Roxin şi Valentin Roman, Muzeul de Istorie din Kazanlâk

 

 

 

 

 

 

 

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

7 comments

  1. Super,impresionant istoria daciloe e fascinanta .Pe valea Somesului pe malul sting in dreptul localitatii Iclod sunt 2 morminte uriase ,de cite ori calatoresc cu trenul de la dej la cluj le privesc si de fiecare data imi pun intrebarea se ascund si de cine au fost ridicate ?Pamintul nostru ascunde multe istorie si multe taine.
    Va urez succes in munca depusa !
    cu stima
    elena

  2. Si castre nu ati gasit, domnilor? Cautati mai bine, poate dati peste armata de teracota a lui “badica” traian, asta sigur tre’ sa tina si lupoaica pe brate.

  3. Ce bine sa mai auzim si vesti bune, ca de rau ne-am cam saturat,putinul care ni l-ati aratat ne intareste convingerea ca va fi un film care merita sa fie facut si vizionat.

  4. Pomul vieţii scluptat în piatră şi descoperit într-unul dintre mormintele getice de la Sveshtari este identic cu cel incizat în bronz pe inelul descoperit în necropola getică de la Seimeni.
    În interiorul V-ului se află poziţionat discul solar, mod de reprezentare care s-a perpetuat până în zilele noastre la coloanele suplicatorii olteneşti, aşa cum prezintă Romulus Vulcănescu în lucrarea Coloana Cerului.
    Figurarea pieptenului-periei din alcătuirea pomului vieţii, într-un mod cât mai apropiat reprezentării unor rădăcini (încă din neolitic pieptenele era asociat cu apele curgătoare), se pare că era un arhetip specific civilizaţiei getice dunărene (localitatea Sveshtari în care s-a descoperit mormântul getic se află amplasată la mai puţin de 35 km sud de Dunăre iar necropola de la Seimeni se află poziţionată chiar pe malul Dunării).
    https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *