DEX-ul confirmă: romanizarea n-a avut loc (un articol de excepție!)

Categories DezvăluiriPosted on

Ilustratie de Sorin Martinovici

Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu

DEX-ul sapă groapa romanizării chiar cu ajutorul etimologiilor sale, care nu pot ascunde un adevăr teribil: cuvintele de ,,origine latină” sunt în minoritate.

            Iată una din marile probleme ale custozilor romanizării.

            A inventa romanizarea n-a fost mare lucru. Ca teorie, de la tribune și în articole propagandistice, a mers bine. Povestea cu împreunările masive între legionari și femeile dace, care produceau în serie bebeluși ,,romanizați”, a mers bine. Și basna cu romanizarea celor optzeci și cinci la sută de daci liberi de către ciobani și negustori a mers fără probleme.

            Dar când au trebuit să alcătuiască instrumente științifice, dicționare explicative și etimologice, aici custozii romanizării s-au împotmolit.

            Etimologiile lor, oricât de tare le-ar fi tras de păr, ca să aibă o cât de subțirică spoială științifică, nu puteau susține nicidecum teoria romanizării dacilor. Cuvintele așa-zise latine se încăpățânau să fie puține.

            Și atunci au recurs la o altă găselniță. Au născocit împrumutuile din vecini. Nu că romanizatorii noștri i-ar fi iubit nespus pe slavi, turci sau maghiari.

            Împrumuturile trebuiau să susțină dogma romanizării.

            ,,Astfel, după Cihac, limba română are 20% elemente latine, 40% elemente slave, 20% turcești și încă 20% de alte origini. Prin urmare, 80% din lexicul limbii române ar fi constituit din împrumuturi – o situatie pe cât de bizară, pe atât de neadevărată”[i].

            Și cum din toate împrumuturile cele mai multe ne vin, conform DEX-ului, de la slavi, iată că avem alt miracol lingvistic descoperit de instrumentul cel mai ,,științific” al Academiei: după fantastica și nici pană azi dovedita romanizare, dacii au suportat și o slavizare masivă.

             Povestea cu romanizarea o înțeleg. A prins pentru că a fost brodată pe invazia lui Traian. Fascinați de ,,cultura superioară” a legionarilor, care recitau prin castre din Ovidiu și Vergiliu, dacii s-au lepădat de limba lor și au învățat latina. Aceeași fascinație i-a cuprins pe ciobani și negustori. Ei s-au oferit să fie profesori de latină în teritoriile dacilor liberi, desăvârșind astfel cel mai mare miracol lingvistic cunoscut vreodată în istoria omenirii – romanizarea dacilor în numai 160 de ani.

            Dar cel de-al doilea miracol – dezicerea de cuvintele latine și învățarea rapidă a celor slave – cum s-a produs?

            Doar la acești migratori nu se putea vorbi despre o ,,cultură superioară”? Și deci aici nu poate fi vorba de fascinație. Și-apoi acești migratori nu ne-au ocupat. Obosiți de drum, ei s-au așezat în jurul nostru, sedentarizându-se. ,,S-au strâns de pe drumuri”, cum se zice-n popor.

            Atunci cum ne-au umplut limba cu atâtea slavisme? Tot prin ciobani și negustori, trimiși în taină să ne slavizeze? După disperarea cu care custozii romanizării se apucă de orice pai, pentru a susține teoria care-i hrănește, nu m-aș mira dacă ar răspunde afirmativ la această întrebare.

            Să luăm însă o îndeletnicire de care oierii și negustorii erau străini.

         
Țesutul. Conform DEX-ului, dacele au luat de la legionari verbul a țese, spata, ițele și sulul dintr-un sub(u)lum dat cu asterisc, adică reconstituit, deci inexistent în latina clasică.

            Apoi au așteptat jumătate de mileniu, ca să ia de la bulgari vătala, sucala, suveica, vârtelnița, războiul și scripetele. De la sârbi stativele. De la slavi (nu se știe de la care) au luat a nividi. De la vechii slavi (cum i-o fi întâlnit și pe ăștia?), țeavă. Deci au început să țese. Dar fără tălpigi, adică fără cele două pedale cu care se ridică și se coboară ițele. Vă închipuiți ce incomoditate! Așa le trebuie, dacă n-au vrut să le ia și pe acestea de la slavi. De ce i-au așteptat câteva sute de ani pe maghiari, ca să ia de la ei cuvântul talpă și apoi să formeze cuvântul tălpig? Rămâne însă un mister de unde au împrumutat femeile dace pânza care ieșea din stativele lor. Căci DEX-ul o dă cu ,,et. nec”.

            Așadar, din 15 termeni de bază legați de țesut, nici unul nu este geto-dac. Patru sunt latini. Unul necunoscut. Iar restul, împrumutați din vecini.

            Întrebarea este: vedeți cumva romanizare în domeniul țesutului cu zece cuvinte din vecini, unul necunoscut și numai patru latine?

            Dacă iei de bune împrumuturile din vecini, iarăși se iscă o întrebare.  De ce strămoașele noastre n-au luat acești termeni de la legionari? Iar dacă i-au luat, de ce s-au dezis de ei ca să ia alții de la slavi?

            Ce împrejurări istorice așa de speciale le-au silit să recurgă la gesturi așa de anormale?

            Organizau cumva bulgarii cursuri de țesut? Și mamele dace își trimiteau fiicele la ei? Iar când se întorceau în cătunele lor, tinerele cursante mergeau din casă-n casă și le convingeau pe mătușe să uite termenii vechi și să-i folosească pe cei bulgărești, fiindcă erau mai cu moț? Erau bulgărismele o modă în epocă și snoabele de la stative nu aveau altceva de făcut decât să-și polueze limba cu barbarisme?

            Logica și bunul simț refuză să creadă că noi n-am avut unelte de țesut și nume pentru ele pană la venirea slavilor. Ori, un împrumut lingvistic se justifică, mai ales în cazul gospodăriilor naturale țărănești, numai când se ia un obiect nou. Adevarul este că, neavând loc niciun fel de romanizare, dacele foloseau termenii geto-daci, pe care ii folosesc si azi țarancele noastre. Cand s-au sedentarizat, vecinii nostri i-au imprumutat din limba romană. În Dicționarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică Mihai Vinereanu arată că, dintre termenii legați de țesut pomeniți mai sus, doar iță și război au origine incertă. Ceilalți au origine traco-dacă, provenind din diferite rădăcini proto-indo-europene.

DEX-ul și metoda răsfoirii dicționarelor

            Mesajul subliminal, pe care caută să ni-l transmită autorii unor astfel de ,,miracole lingvistice” este: dincolo de romanizare noi nu avem rădăcini. Noi vorbim o limbă compusă din împrumuturi. Doamne ferește, să ne gândim la traco-dacă. Sau la proto-indo-europeana de la care provin mai multe familii de limbi indo-europene. Acelea o fi având etimologii și de acolo, dar româna, conform DEX-ului, nu!

            Este firesc să te întrebi: ce fel de metode științifice folosesc oamenii aceia când cercetează etimologia unui cuvânt? Metoda comparativ istorică? Cercetări de indo-europenistică? Logica? Bunul simț?

            Nici vorbă! În primul rând, etimologiile din DEX nu sunt rezultate ale cercetării.

            Ele sunt trase de păr.

            În al doilea rând, dogmă romanizării nu are nevoie de filologie comparată sau cercetări de indo-europenistică.

            Ea are o metodă specială.

            Metoda răsfoirii dicționarelor.

            În ce constă ea?

            Răsfoitorii de dicționare se înconjoară cu dicționarele limbilor din jurul României și, când găsesc un cuvânt cu o înfățișare similară celui românesc, chiar dacă are alt sens, scriu că cel românesc e luat din acea limbă. De exemplu, se confecționează etimologia cuvântului ,,zârnă”, o plantă medicinală bine cunoscută de daci. Se purcede la răsfoirea dicționarelor. Nu-i găsită nici în latină, nici la slavii din jurul nostru, nici la maghiari. Atunci se răsfoiește dicționarul de slavă veche și se găsește acolo un cuvânt zruno. Nu are importanță că înseamnă grăunte. Și deci este incompatibil ca sens cu zârna[ii] noastră. Pentru răsfoitorii de dicționare compatibilitatea semantică este un lucru minor, peste care ei sar cu ușurință. Se dă verdictul: provine din slava veche.

            Metoda răsfoirii dicționarelor mai conține un procedeu inedit. Atunci când nu găsesc cuvântul românesc în niciun dicționar, se inventează unul în latină. Îi pun un asterisc, prin care fac trimitere la un cuvânt neatestat, dar reconstituit de răsfoitorii de dicționare. Ce vă mirați? Dacă s-a inventat fantastica și nici până azi dovedita romanizare, de ce nu s-ar inventa, în numele ei, și felurite cuvinte nici până azi atestate?

            Așa s-a întâmplat cu țâța românească. Când au ajuns la ea, răsfoitorii de dicționare n-au găsit-o la vecini. Parcă-l aud pe cititor întrebând: ,,Dar de ce n-au dat-o cu «et. nec.»?” Pentru că s-ar fi putut ,,hipertrofia” vocabularul cu ,,et. nec.” și atunci ar fi existat pericolul ca româna să fie considerată o limbă de ,,origine necunoscută”. Ceea ce nu era deloc în favoarea romanizării.

            Și atunci răsfoitorii de dicționare s-au gândit: născocim un substantiv latin titia. Îl dăm cu steluță, adică nu se găsește în dicționarul latin, dar autorii DEX-ului sunt siguri că ar fi putut exista, fie și numai pentru ca din el să provină ,,țâța” românească.

            Acum știu că vă întrebați nedumeriți: ,,Dar de la cine o fi auzit dacii cuvântul titia, dacă el nu exista în limba legionarilor?”

            Ce întrebare dacomanică! Răsfoitorii de dicționare nu trebuie puși în încurcătură cu întrebări de bun simț. Altfel te numesc ,,dacoman”, ,,tracoman”. Știți deja refrenul.

            În fine, ca să ne limpezim creierii de această ,,amețeală etimologică” (vorba lui B.P. Hasdeu), să consultăm Dicționarul Etimologic al domnului Mihai Vinereanu. Cu bunul simț și rigurozitatea-i specifice, el arată că titia latin nu este atestat. În schimb, radicalul cu același sens se întâlnește în mai multe grupuri de limbi indoeuropene. Cuvântul ,,țâță” provine de la un mai vechi radical proto-indo-european ,,tita”, ,,titia” similar cu ,,tata”,,,teta”. Prin urmare țâța românească este traco-dacă.

            Din exemplele de mai sus nu este greu să obsevăm că DEX-ul nu permite limbii române să aibă vreo conexiune cu indo-europeana sau proto-indo-europeana. Ne-a pus în față bariera romanizării, dincolo de care nu avem voie să trecem nici măcar cu gândul.

            Darămite cu cercetările!

            Cine încearcă să treacă această barieră este învinuit că promovează ,,teorii nocive”.

A cui linie o ține DEX-ul?

            Și totuși, spiritele inteligente nu o să înceteze să-și pună întrebări numai de frica etichetelor manipulatoare inventate de custozii romanizării.

            Să vedem ce spune DEX-ul despre străvechea și vrednica noastră încălțăminte tradițională. Este clar că vine din timpuri imemorabile. Iar la cumpăna dintre ere și până dacii liberi i-au alungat pe legionari, opinca dacică s-a luptat pe viață și pe moarte cu sandala romană. Era ușoară, făcută dintr-o bucată de piele, încrețită pe la margini și legată de picior cu niște curelușe subțiri numite ,,nojițe”.

            Din Dicționarul Etimologic al domnului Vinereanu aflam că opinca provine din fondul balcanic. Cuvântul este atestat în română, albaneză și limbile slave de sud. Nojițele sunt, de asemenea, de origine traco-dacă. Deoarece albaneza și româna dăinuie pe aceste meleaguri de mii de ani, iar slavii de sud sunt veniți în secolul al VI-lea, este clar că ei au luat opinca fie din albaneză, fie din română. Acum știu că ardeți de nerăbdare să vedeți ce zice DEX-ul.

            El o ține pe-a lui. Le-am împrumutat. De la bulgari. Și opincile și nojițele.

            Vă închipuiți ce nedreptate?! DEX-ul refuză opincarilor până și dreptul de a avea un cuvânt propriu pentru opincă. Asta chiar că nu i-o pot ierta venerabilului nostru instrument ,,științific”.

            Cineva mi-ar putea reproșa: ,,Dar nu ți-i totuna de unde provine cuvântul «opincă»? De ce atâta consum de energie pentru a demonstra că-i dacic? Doar nu-i decât o simplă etimologie!”

            Ar fi o simplă etimologie, dacă DEX-ul ar spune adevărul. Dar mesajul subliminal transmis de etimologiile lui false este revoltător. Se știe că strămoșii noștri, geto-dacii, credeau în nemurirea sufletului, credință care era pentru ei un izvor de curaj și creativitate. Aveau tradiții puternice și o cultură bogată, pe care le apărau cu dârzenie. Herodot (sec. V î.e.n.) scria că ,,sunt cei mai viteji dintre traci”. Calendarul de la Sarmizegetusa arată că aveau cunoștințe avansate de astronomie. În dialogul Carmides Platon vorbește cu admirație despre medicina holistică a lui Zamolxe. Tăblițele de la Sinaia mărturisesc că aveau scrisul lor. Cele mai mari muzee din lume, de la Ermitaj la Vatican, găzduiesc statui ale dacilor în atitudini demne și inteligente.

            Și numai DEX-ul îi prezintă ca pe niște lași ce și-au abandonat limba maternă. Ca pe niște inculți lipsiți de spirit creativ. Având un dispreț masochist față de tot ce-i al lor. Popoarele normale își apărau țara și limba cu scutul și spada. Iar dacii ieșeau înaintea migratorilor cu căciula în mână și cerșeau cuvinte.

            ,,Dar e prea absurd: dacă te romanizezi, ia încaltea toate cuvintele de la romani. Nu aștepta o jumătate de mileniu, ca să iei opincă de la bulgari. Bine, să zicem că romanii nu aveau opinci. Atunci păstrează-ți cuvântul dacic. Hai să admitem că l-au păstrat. Dar nedumerirea e alta: cine i-a împins pe daci să ia opinca de la bulgari? Doar ei nu i-au ocupat pe daci!” ar spune un cititor isteț.

            Etimologii absurde ca aceasta, instrumentul ,,științific” al Academiei conține cu nemiluita.

            Recunosc: n-am întâlnit o carte mai absurdă ca DEX-ul. Nu vorbesc de definiții. Ele sunt neutre. Pentru că sunt universale.

            Dar când cobori în zona etimologiilor, este ca și când ai intra într-o mocirlă, care te înghite și te sufocă pe masură ce vrei să înțelegi ceva. DEX-ul pare un instrument științific inofensiv doar celor deprinși să creadă fără a cerceta. Dar pentru un pământean curios și cu imaginație este un lucru de râs și de plâns.

            De râs, când te întrebi, de exemplu, cum se face că brânza-i ,,et. nec.”, cașu-i latin, iar ciobanul turc? Nu vă mai spun că a fost un timp când ,,stâna” era slavă și ,,urda” maghiară. Acum vad că le dau cu ,,et. nec.”

            Și asta, în ciuda faptului că B.P. Hasdeu, încă în secolul al XIX-lea, în Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată (1874) și Mihai Vinereanu în al său Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică (2008) arată că brânza, stâna și urda sunt de origine traco-dacă.

            În același studiu, Hasdeu arată că și cioban este dacic. Combătându-l pe Roesler, care nu ne știa limba, dar era sigur că l-am luat de la turci. În afară de multe alte argumente, Hașdeu îi amintea lui Roesler că turcii ,,reușiră abia în secolul XV a se apropia de hotarele Daciei, în timp ce cuvântul «cioban» figurează în cele mai vechi balade și doine române, foarte anterioare cunoștinței noastre cu Sublima Poartă”. Acest cuvânt se regăsește în numele multor localități românești, râuri, văi, măguri. De aceea, ,,a susține că abia după 1400 ciobanul se va fi introdus la români, încuibându-se apoi din capul locului în grai vulgar, în poezia poporană, în nomenclatura topică până-n creierii Carpaților, a afirma o asemenea anomalie ar fi ceva inadmisibil chiar dacă cuvântul ar avea o origine turanică, ceea ce nu este”[iii].

            Mihai Vinereanu a demonstrat în al său Dicționar Etimologic că Hasdeu a avut dreptate. Cioban este de origine traco-dacă și provine din radicalul proto-indo-european keu- ,,a observa, a privi, a păzi”[iv].

            Acum uitați-vă în DEX. El o ține pe-a lui. Ciobanul român este turc.

            Întrebarea firească este: a cui linie o ține DEX-ul? A marelui cărturar B.P. Hasdeu, care știa 14 limbi și făcea filologie comparată la anul 1874? Sau a imigraționistului Roesler, care susținea că dacii au fost măcelăriți până la ultimul, iar românii s-au format în sudul Dunării și au imigrat în Carpați abia după venirea maghiarilor?

            Acum ați înțeles de ce DEX-ul nu poate fi numit instrument științific?

            Un intelectual cât de cât informat și cu bun simț nu se poate împăca cu faptul că asemenea absurdități se află într-o carte tipărită cu blagoslovirea Academiei.

            Sau vorba lui B.P. Hasdeu, care se lupta și el cu etimologiile fanteziste al Societății Academice de atunci (aceasta afirma ca ,,cioban” provine din combinarea a două cuvinte latinești: opilio -,,stână” și cib – ,,vas”): ,,O asemenea duplă amețeală etimologică n-ar merita a fi menționată aice dacă n-ar însoți-o pretensiunea de a fi o doctrină academică”[v].

            Vă mirați că vorbeasc pe tonul acesta despre o lucrare la care mulți se uită cu pioșenie. Și eu m-am uitat odată. Dar de când am citit în dicționarul lui Șăineanu că brânza provine de la orașul elvețian Brienz, pioșenia mi-a dispărut ca luată cu mâna. Am înțeles că lipsa de logică se transmite ca o boală râioasă dintr-un dicționar academic în altul. Se mai renunță la câte o inepție gen brânza de la Brienz. Dar marea masă a etimologiilor trase de păr stă acolo neclintită.

            În numele Sfintei Dogme a Romanizării!

            Întrebarea este: ,,Până când?”

           

                [i] Mihai Vinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 9.

                [ii] De origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 912.

                [iii] B.P. Hasdeu, Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată, în Pierit-au dacii, București, Editura Dacica, 2009, p. 69.

                [iv] Mihai Vinereanu, op. cit., p. 226.

                [v] B.P. Hasdeu, op. cit., p. 69.

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

52 comments

  1. Latinopaţii s-au mai împiedicat odată, în trecut, când au postulat că nu e bine să spunem “frumoasă”, ci “bellă”. Pentru că ar fi trebui să nu mai spunem “frumuşică”, ci “bellită”.

  2. A.D.D.- ule, am citit articolul tau penibil si manipulator despre asa-zisul paganism pe care, chipurile, il promovez eu. Pe langa faptul ca faci ce faci din anonimat, ca un las penibil ce esti, incerci sa manipulezi lucrurile cum iti convine. Nu cred ca esti atat de orb incat sa nu fi vazut ca articolul pe care l-ai incriminat, despre Dragobete, este preluat de mine de pe un site crestin ortodox(!!!), ca un punct de vedere pe care l-am prezentat si aici.Cu alte cuvinte, nu e scris de mine, desteptule! Adica nu sunt eu autorul, ca poate nu intelegi. In alta ordine de idei, a pretinde ca eu vreau sa demonstrez ca nimic din ce avem nu este romanesc, ci pagan, cand toata munca mea se indreapta exact spre a dovedi ca multe dintre lucrurile despre care se spune ca ar fi imprumuturi facute de romani din alta parte sunt, de fapt, mosteniri de la stramosii nostri geto-dacii, cei pe care in imbecilitatea ta i-ai vrea scosi din istorie, iti dovedeste ticalosia. Nici macar argumentele de bun simt din acest articol despre DEX nu iti pot influenta gandirea gaunoasa. Ma intreb, daca nu esti prost, cat de alogen tradator ai putea fi? P.S. Daca in articolul tau de doi lei, ai fi pus un link catre articolul pe care zici ca l-am scris eu, si-ar fi dat seama si extrem de putinii tai cititori ca, de fapt, ar fi trebuit sa te adresezi altcuiva. Doar ca tu nu ai vrut asta, ca de aia se chema manipularea manipulare. Deci, care e numele tau si in ce calitate ne vorbesti? Ne dai date verificabuile? Ca noi facem totul la lumina, nu suntem serpi sa vorbim din gaurile pamantului, ca tine…

  3. frumoasa formoza s a pastrat si in italiana, numai ca e un atribut feminin (femeie cu forme frumoase).
    probabil ca vine dintr un fond arhaic.

  4. pai argumenteaza tu. aici se face un schimb de opinii, speram in mod civilizat, in scopul de a ne intelege mai bine originile , traditiile si limba. poate se mai greseste, poate nu.

  5. Autoarei articolului:
    Foarte interesnat articolul; pacat insa ca nu aveti cunostinte de gramatica elementara: “foarte anterioare” nu exista in limba ramana.
    Nu au grade de comparatie adjectivele care in limba latina reprezinta forme ale comparativului sau superlativului: exterior, interior, minim, maxim, posterior, anterior, minor, major, superior, inferior, suprem etc.

  6. Sper să circule articolul acesta. E genial. Am râs cu lacrimi. Cu siguranţă va atrage atenţia, iar conţinutul va fi reţinut de către cititorii din toate categoriile. Poate astfel, unele din argumente vor fi preluate şi vor circula şi oral, ca anecdotă. După glume, vor urma întrebările. Şi vor trebui să îi dea dreptate în tot ce scrie, doamnei Mihăileanu, pentru că sunt argumente care ţin de bunul simţ, nu neapărat de cunoştinţe aprofundate de istorie.

  7. Stimate Domn Alexiu, Citindu-va acel comentariu, imi dau seama ca ati dorit doar sa va bagati in seama cu o remarca acida, intr-adevar, facuta doar cu scopul de a denigra si de a bagateliza importanta si realitatea celor expuse in acest articol. Va sugerez, cand mai doriti sa aduceti altora critici in ce priveste corectitudinea utilizarii limbii romane, sa va uitati la barna din propriul ochi, stimabile!

  8. Tot respectul pentru cele expuse în acest articol. Trebuie o acțiune hotărâtă, radicală, care să elimine din sfera noastră informațională definițiile etimologice aberante din DEX. Altfel creăm premizele desființării originii dacice a poporului nostru și dăm curs teoriilor aberante ca slavizarea, maghiarizarea, turcizarea și altele. Să fim mândri că suntem la origine daci romanizați și să privim cu respect și luare de minte Columna lui Traian din Roma, ca un monument al nașterii poporului român.

  9. In Albania cuvantul cioban, care are aceeasi semnificatie ca la noi e aproape sinonim cu cel de vlah ( aroman) . Dealtfel ei chiama toti vlahi ciobani.Sa le fi spus albanezilor turcii , dupa ce i-au cucerit pe la 1400 ( batalia de la Campia Mierlei 1389) , ca la nord de Dunare e un popor de pastori toti ciobani si nimic altceva. Imi pare o prostie cu turcismele, slavismele si alte bazaconii d’astea. Cine are un pic de habar de istorie are si raspunsul la aceste aberatii etimologice.

  10. Comentariul dumneavoastră minunat si exceptional argumentat face cat tot Dex-ul. E gena de dac responsabila….Se vede ca niciuna din cele 18 somitati academice care l-au alcătuit nu era roman!

  11. Cioban,as zice ca se poate imparti asa cum se aude cio-ban – poate cio vine de la un oi inversat si ban – cu intelesul de ban(stapan,conducator) ban la oi.

    mai avem si ciopor de oi tot cu ”cio”-desi in dex spune ca se trage din limba măgară ,nu-mi prea vine sa cred pentru ca se mai gaseste si in bulgara si sarba,iar dupa cum bine stim toate neamurile astea venite pe cal au fost mari crescatori de oi…….

    Mai ar fi si ” coebanum” un fel de caș pomenit intr-un izvor istoric latin.

    https://books.google.ro/books?id=tuor2vcVtiQC&pg=PA120&lpg=PA120&dq=coebanum&source=bl&ots=GLD8JyQfoU&sig=mw4Ypc3CuM-u3isP3Hqlegepngs&hl=fr&sa=X&ei=Uen5VJCIB8zbU5zjgsgG&ved=0CDYQ6AEwAg#v=onepage&q=coebanum&f=false

    izvor istoric ramas de la Pliniu cel Batran care spune in Naturalis Historiae :

    ”Coebanum caseum ce se aduce din liguria la Roma,provine din ovium maxime lactis”

    Am redat cum e scris in cartea lui Andrei Pandrea – Etimologice –

  12. imi place foarte mult articolul doamnei Iulia Mihaileanu, si imi plac foarte mult si comentariile, ma gindesc pt ca sunt foarte multi oameni capabili si cu autoritate stiintifica pe acest site, ori la nivel de tara de buna credinta, sa se scrie un nou DEX! in care sa se foloseasca rigoarea ceruta, iar DEX-ul vechi sa ajunga cumva in derizoriu, ok si de ce nu daca este posibil si o fundatie asemanatoare Academiei de unde sa se scoata carti frumos documentate si scrise in asa fel sa se evidentieze bazele Dacice, ei au scris DEX-ul si ce ? noi alegem ce citim, si daca devenim tot mai multi dintre noi apropiati de noul curent insufletitor ce se v a naste cu atit mai bine, ei doar isi vor pierde mioarele si vor fi niste “ciobani” care nu mai au ce pastori. Este foarte bine ce se scrie si ce se discuta, este tot mai clar tot mai multi dintre noi dejia am ales. Dumnezeu binecuvinteaza Romania!

  13. Dupa un articol de asemenea putere am vrut sa vad si commenturile pline de esenta ale compatriotilor nostri inteligenti. Proasta alegere.

    Mai baieti, cand vedeti asemenea informatii pe care orice om ar fi mandru sa le afle despre tara sa, e penibil sa incerci sa gasesti greseli de exprimare. Care nici nu exista. Inseamna ca sunteti chiar idioti si nu ati priceput nimic din tot textul. Sau macar o fraza daca o intelegeati, realizati valoarea acestui articol.

    Cat despre autor tot respectul. Nu te cobori la nivelul unor primate vorbitoare si continua ce faci. ?

  14. Draga Daniel si draga Timp,

    Corect si scurt in limba RA-umina se spune: “A DEVA riuri de SCY pre DA SCYA” scy cu ascya aim spusu totu!

    Avem RA (zeul piramidelor) adica RA-ZAul (adica raza sau raze de l umina) unde UMINA este SECRETUL BIBLIC din care au luat nastere UMINII (adica oamenii -vezi scrisoarea lui Neacsu 1500 ad).

    TZara NOAH (de la NOE) STRA (bunilor) vine De La EVA (adica DEVA) si s-a numit in vechime ba : DA GEA (din GYA -Pamant) sau DA SCYA, adica acolo de unde vine SCIENTZA (adica SCYE ZĂU sau ştie zeul) care apoi a devenit D’ACIA si acum spunem DE AICI!

    Cine are URR escy (urechi) de auzit să Au ZĂu shi scyne AREs Oscy de văzut să VADă asha cum a Vă AUD ZĂU MIE U !!!

    Hawk ! Jeepan GU

  15. Victor HuniIă MăgăriIă sub acoperire :)) da mă da,ni-s Daci!

    Si?cam ce-ar trebui?sa se astearna prafu pe atatea Iucruri si izvoare istorice care parca ieIe vreau sa tasneasca Ia suprafata dupa atata siInicie din partea ”buniIor” nostrii vecini
    si aIti pradatori ce-au trecut p’ici.

    E vreun popor care sa nu aibe vreun amestec de sange Ia un moment dat cu o aIta semintie?

    Du-te spune-Ie Ia sIavi(Ia toti care-s pe Ianga noi,ucrainieni,sarbi,buIgari,croati,sIovaci,sIoveni) ca au asimiIat sute de mii de VIahi si ca iei acu-s aItceva decat pretind.

    Du-te Ia turci si spune-Ie ca iei nu-s turci pentru ca poate jumatate din iei sunt aIbi si nu se trag din otomani,du-te Ia spanioIi si spune-Ie ca au avut atatea popoare migratoare care au tabarat pe iei si ca n-au nici o treaba cu ibericii,itaIienii…ce amestec,ce corceaIa,ce de Iimbi oameni buni,ce deosebiri,ia du-te tu frumos si spune-Ie ca nu-s itaIieni,ca n-au nimic cu vechii romani ca asta-i Iogica ta măreată si ca acu ar trebui sa se simtă iei rusinati,ca sa fi tu impăcat sufIeteste.

    AItceva,ai mai avea de spus?poate pui si tu o caramida pentru istoria poporuIui asta,sa se faca un zid n’aIt,gros si frumos ca sa nu mai treaca migratorii p’ici!Sau tu esti cu caIu’ troian?

  16. zic si eu ca articolul trebuie corectat, chiar daca cere timp, avem destui neprieteni care asta asteapta, insa nu e cazul cu cel care v-a atras atentia cam dur

  17. Esti tare de tot Grigore, bravo !!! Mi-a plàcut replica datà mistificatorilor limbii noastre geto-dace !!! Non molare,-adicà nu te molesi, luat de la romàni, care sint geto-daci !!!!

  18. romanii si Roma nu existau cand popoarele tracice si cele care derivau din acestea ,vorbeau daca antica.sa nu mai faceti pe nestiutorii toti aceia ce va izbiti de zidurile origini acestui popor. va confirma si fostul consilier papal ca latina s-a format ulterior limbii romane antice.pacat ca va face-ti de rusine ca niste elevi slab pregatiti. oricat ar mai vrea cineva sa sustina latinizarea,maghiarizarea,sau alte comedii de genul asta,nu mai tine…sunt prea multe izvoare care confirma continuitatea unui neam…nu va mai chinuiti;DACII au existat,exista si vor exista…cu,sau fara voia cuiva…

  19. Jalnic şi penibil este DEX-ul dumitale.
    Dacă nici argumentele acestea şi atâtea altele, care s-au adus pe site-ul lui Daniel Roxin, nu sunt în stare să te convingă, atunci este mai bine să-ţi iei o vacanţă.

  20. Stă în puterea noastră să rejectăm toate aberațiile născute de mințile acelor nerecunoscători, care au mâncat și încă mănâncă pâinea acestui neam, care prosperă din sudoarea lui. Să-i uităm definitiv, să nu le mai apară numele nicăieri, dar nicăieri.

  21. Trebuie sa intelegem si sa acceptam ca nu romanii ne-au latinizat !!! Nici nu aveau cum !!! Suntem pe aceste pamanturi de cand e lumea……si suntem geto-daci !!! Graiul noastru este graiul stramosilor nostri GETO-DACII !!! Terminati cu eculubratiile voastre “savante”!!! Mi-ar placea ca tara mea sa revina la adevaratul ei nume :DACIA !!!

  22. Sunt de acord cu faptul că DEX-ul trebuie modificat, pentru că are multe cuvinte care sunt considerate împrumut când de fapt sunt autohtone, provenind din substrat.
    Dar pentru CUVINTELE LATINE, cuvintele latine sunt moștenite și garantez că toate cuvintele considerate în DEX să fie de origine latină sunt afirmații adevărate înafară de verbul „a merge”, care descinde direct din proto-indo-europeană „merg” care înseamnă margine, înrudit cu cuvântul francic „markōn”.
    Ce faceți voi dacopații aici este mai mult o mascaradă. Dacă vreți să dovediți că româna s-ar trage din limba dacă, nu mai folosiți tăblițele de la Sinaia, că sunt niște falsuri. Limba dacă a fost una dintre cele mai vechi, conservative și inflecționate limbi indo-europene, cu în jur de 8 cazuri, 5 declinări, 3 numere ( singular, dual, plural ) în timp ce pe textele de pe tăblițele de la Sinaia nu este niciun cuvânt care să se repete în forme inflecționate.
    Dacă româna s-ar trage din limba dacă, atunci de ce folosim cuvântul „cald” în loc de „jarnic” ( care ar fi trebuit să fi fost folosit dacă româna se trăgea din limba dacă, în limba dacă având cuvântul „germe” care înseamnă „cald”), iar „cald” este de origine latină „calidus”, de ce folosim „fiu” și „fecior” în loc de „per” ( din dacă „per”) sau „sun” ( din dacă sunnus ), de ce folosim cuvântul „pește” în loc de juvete ( cred că înțelege toată lumea ce înseamnă fiindcă cuvântul există în română, doar că are alt sens )?
    Uitați aici o declinare a limbii dace reconstruite :
    Scoris, Scorilo declinarea a-III-a, substantiv propriu = Scorilus ( numele tatălui lui Decebal )
    -Nominativ : Scoris
    -Acuzativ : Scorilon
    -Dativ : Scorilui
    -Genitiv : Scorilo
    -Vocativ : Scorile
    -Locativ : Scorili
    -Ablativ : Scorilu
    -Instrumental : Scorilom

  23. Ai dreptate: ,,Cam gravă situaţia”. Eu aş zice chiar foarte gravă pentru voi, cei care nu vă puteţi smulge din îmbrăţişarea fatală a falsei teorii a romanizării.

    Citeşte ,,Dicţionarul Etimologic” al lui Mihai Vinereanu şi ai să-ţi dai seama cât eşti de superficial. Faci mascaradă cu termeni lingvistici. Eşti foarte supărat, pentru că că nu ai argumente ,,ştiinţifice”. De aceea foloseşti insulte.

    Dar nu ne supărăm. Pentru că vă înţelegem disperarea. Nu-i uşor să vezi cum, pe zi ce trece, teoria care vă hrăneşte se dărâmă cu pocnete şi pârâituri, ca o caşcarabetă făcută de mântuală.

  24. Şi totuşi citeşte ,,Dicţionarul etimologic” al Domnului Mihai Vinereanu. Şi ,,Originea traco-dacă a limbii române”. Şi ,,Rădăcini nostratice în limba română”. Şi ai să-ţi limpezeşti creierul.

    Confuzia dumitale este prea mare. Jonglezi cu termeni lingvistici. Dar logică ioc. Acrobaţiile lingvistice nu pot înlocui argumentele ştiinţifice. Aşa se întâmplă când eşti sclavul unei dogme.

    Discursuri ca al dumitale sunt valabile doar în buncărele romanizării. Pe când în lumea adevăraţilor cercetători sunt cel puţin ridicole.

  25. Am citit, sunt cărți de bună calitate și interesante, dar concluziile sunt relativ pripite, ceva ce se mi se întâmplă câteodată și mie când fac o analiză lingvistică, asta se poate întâmpla oricărui lingvist.
    Unde nu am logică? Dezvoltați oleacă afirmația și demontați-mi argumentele mele mai întâi, vă rog…
    V-am spus deja că consider DEX-ul o carte prost făcută, cu lingvistică de pe vremea lui Cihac care spunea că româna este 40% SLAVĂ, 20% latină, 20% TURCĂ :)), 5% maghiară, 5% albaneză, 5% germană și multe alte limbi, dar 0% cuvinte autohtone. Am mintea limpede și nu sunt adeptul DEX-ului. DEX-ul este făcut doar de străini, niciun vorbitor de limbă română nu a participat la creerea sa.
    Buncărele romanizării :))? Așa ceva nu există. Româna este indubitabil o formă vulgaro-clasică ( vulgare simplu sunt cele din Vest ) a limbii latine. Dacă ar fi româna limba dacilor atunci ar trebui să mă înțeleg cu un albanez fără nicio problemă. Dar din păcate asta nu se întâmplă. În plus cuvintele dacice care le avem în comun cu albaneza sunt cuvinte rar folosite de albanezi. De exemplu, „kopil” în albaneza actuală înseamnă bastard, nu copil. În schimb când trebuie să vorbesc cu un italian, mă înțeleg cu el fără probleme.
    Oricum, vă spun că cărțile domnului Vinereanu nu o să fie luate în considerare până în următorii 40 de ani cel puțin, pentru că așa funcționează comunitatea lingvistică. Când Saussure a publicat teoria laringalelor în 1879, a fost dat afară din comunitatea lingvistică, dar mai târziu s-au găsit inscripțiile din hitită care i-au susținut teoria, domnul Saussure era deja mort de mult timp din păcate. Abea la jumătatea secolului 20 teoria laringalelor a fost pusă în practică pentru studiul proto-indo-europenei. Din 1879 până la jumătatea secolului 20 este cam aproape un secol. Am dat 40 de ani luării în seamă a cărților domnului Vinereanu cu indulgență, cu buna credință că lingviștii români le vor accepta mai repede, dar nu sunt totuși sigur că sunt așa receptivi.

  26. Încă un lucru : diferența între limba populară și cea clasică este că cea clasică nu se schimbă și e conservativă, în timp ce cea vulgară se schimbă în timp. De ce ar fi limba latină populară limba traco-dacilor? Limba traco-dacilor se aseamănă parțial cu latina, dar este mult mai apropriată de limbile baltice fiindcă sunt mai conservative decât limba latină. Limba traco-dacilor este mai degrabă o mătușă decât o mamă a latinei.

  27. E prea gravă situaţia! Se vede că nu aveţi ce face. Chiar credeţi că cineva vă citeşte poliloghia? Ori că mai pune vreun preţ pe ea? Folosiţi-o pentru o cauză mai bună. Eu unul m-am plictisit de discursurile dumitale confuze şi încâlcite.

    A zis cineva pe site-ul acesta că meseria de farsor ,,ştiinţific” a devenit astăzi foarte grea.
    Discursurile dumitale dovedesc acest adevăr. Când porneşti de la o teorie falsă, cum este cea a romanizării, eşti predestinat s-o faci pe farsorul ,,ştiinţific”.
    Mai ales astăzi când tinerii nu mai vor să credă de frică în dogme.

  28. Silviu,

    Îţi mulţumesc pentru explicaţia limpede ce ai dat-o limbii latine: Este limba literară, prelucrată şi înfrumuseţată de romani, a limbii populare vorbite de toţi tracii – geto-dacii, carpii, illirii, costobocii etc. – fiecare cu particularităţile şi regionalismele lor.

    Termenul ,,limbă latină” a fost inventat de romani pentru limba literară a tracilor.

    Iar limba română ESTE (şi a fost) limba latină populară.

    Prin urmare, majoritatea covârşitoare a cuvintelor pe care DEX-ul le dă împrumutate din ,,latină” sunt de fapt cuvinte traco-dacice.

    Prin urmare lingvistul Mihai Vinereanu are dreptate!

  29. Felicitari pentru articol.

    Am publicat si eu pe net prin 2000 un articol “Limba romana, limba prelatina, in care aratam ca limba noastra numai latina nu e.

    Am vrut sa sustin aceasta idee la o Sesiune de Comunicari Stintifice la Facultatea de Litere a Universitatii de Nord din Baia Mare.
    M-au refuzat sa ma inscriu sub pretextul ca nu sunt licentiat in litere sau o ramura umanista. Eu sunt de profesie Inginer, asa ca m-au primit sa expun aceste idei.

    Articolul se poate gasi la adresa :
    “http://www.geocities.ws/dacgerula/files/limba_romana.htm”

    Eu din pacate nu am mai lucrat la aceasta pagina de ani buni din lipsa de timp. Am cunoscut oameni minunati atunci, oameni care credeau in curentul dacic. Faceam parte dintr-un grup “Grupul Sarmisegetuza”Acesti oameni au dat publicitatii multa informatie care lipsea din mediul virtual. Cel mai mult m-a impresionat un om din Alba Iulia. Se numeste Catalin Borangic. El a fondat Grupul Sarmisegetuza si si-a luat pseudonimul “Burebista”. La vremea aceea era muncitor pe santier. Desi lucra din geru pe santier, si era casatorit, avand un copil, gasea timp si pentru studiu, si eforturi de a publica cat mai multe despre adevarul furat. Ce m-a impresionat la acest om, e ca a absolvit Facultatea de Istorie, deci s-ai gasit timp si pentru familie si pentru munca, si de asemena si pentru studiu. Cu aceasta ocazie tin inca odata sa-i spun Felicitari. Eu din pacate dupa ce mi-am intemeiat o familie, avand copii, si fiin foarte tare ocupat cu munca, nu mi-am mai gasit timp pentru aceast latura care ma pasioneaza din copliarie. Ce incerc acum, e sa-mi educ copiii in spiritul adevarului, sa-i invat sa nu inghita aceste minciuni care sunt scrise in manuale, si lise baga pe gat copiilor nostrii.
    Puterea sta in noi. aca cei de sus, acei “academicieni” care dau girul la publicarea acestor”DEX-uri”, sau a manualelor scolare, nu fac nimic pentru a pune adevarul la locul lui, putem noi schimba de jos in sus. Cum ? Educandu-ne copiii acasa, sa aiba curajul sa infrunte profesorii. Daca ei vin cu romanizarea, elevii trebuie sa ceara dovezi, sau sa vina ei cu dovezi ale aberatie romanizarii. E suficient, sa tipareasca acest articol si sa mearga cu el la scoala. Ma gandesc ca in acest caz profesorilor le-ar fi rusine sa mai sustina o teorie mincinoasa, si atunci ar lua ei atitudine la forurile mai inalte…Si uite asa putem urni bolovanul..

    Umbland prin delegatii in strainatate, am observat ca copiii mici, indiferent de neam isi cheama mama ca si noi romanii adica mama sau mami. Am vazut asta la turci, la nemti, la englezi. Desi cand verbesc despre mama lor ei spun “Ane”=turca; Mutter=germana sau mother=engleza, cei mici zic mama.
    Oare care e cel mai vechi, evident ca mama. Atatea conexiuni se pot face legat de limba, de nume de locuri, ape, de nici nu te poti gandi.
    Trebuie sa luam atitudine, si sa ne invatam urmasii sa vorbeasca limba noastra milenara, chiar aca vremelnic unii dintre noi emigreaza pe alte melaguri, pentru o viata mai buna financiar..
    Taxati brbarismele bagate cu forta in limba.
    Eu, de exemplu, ma certam de-a binele cu profesorii mei din facultate care faceau abuzuri de genul asta, folsid excesiv cuvinte de genul: imputurile si outputurile intreprinderii; cash; activitati de lobby, etc…
    Nu-mi pasa ca poate ma taxeaza la examen, eu imi spuneam punctul de vedere.
    Va sfatuiesc pe cei ce studiati, indiferent ca sunteti la liceu sa la facultate, luati atitudine, can limba noastra e batjocorita. O avem de mii de ani. Ea e cea mai scumpa comoara a noastra..

    Si in incheiere am sa citez ultima strofa a poeziei “Limba Romanieasca scrisa de poetul Gheorghe Sion:

    “Limba, ţara, vorbe sfinte
    La strămoşi erau;
    Vorbiţi, scrieţi româneşte,
    Pentru Dumnezeu!

    Cu stima,
    ing. Vasile Bilasco

  30. Nu ma mira, in Romania lucrarile “stiintifice” sunt scrise pana si de Gigi Becali. Apropo, nu o fi scos si un dictionar? Dictionarele noastre nu se pun de acord nici asupra cazului cu “odata cu venirea…” versus “o data cu venirea…”, unele opteaza pentru o forma altele pentru alta. Sa ne mai miram de agramatismul care face ravagii in mass media?

  31. Limba dacilor nu e cunoscuta,deci discutiile sunt sterile.
    DEX contine greseli:viezure=bursuc,familia muselidae,din care face parte si nevastuica=weasel in engleza.
    Deci originea e sau germanica,sau din fondul comun indoeuropean.

  32. Greseala etimologie DEX:
    BRANZI = brânza din satul Brmbana Lombardia)
    Origine dacica doar pentru cine nu stie acest amanunt.

  33. Ai şters comentariul meu fără să-mi trimiţi o motivaţie a acestui fapt. Poate nu era suficient de argumentat pentru că nu am considerat necesar. De aceea revin. Te rog să nu-l mai ştergi, că nu ai motiv. Dacă ai unul, trebuie să mi-l faci cunoscut.

    Aşadar, multe păreri, dar puţine sunt susceptibile de a fi adevărate.
    Mai degrabă au dreptate cei care consideră toponimul Moldova ca fiind un cuvânt compus din fonemele „MOL” şi „DAVA”. Ori „mol” la daci însemna bătrân (vechi/străvechi). Deci Moldova este „Cetatea bătrână” sau „Cetatea veche”.

    Argumentaţie: fonemul MO apare în sanscritul MO-KŞA (tărâmul morţii) şi asocierea lui cu ZA ar da Zeul Mokşei, care a dus la Zeul Moş (Zeul bătrân), după cum considera şi N. Densuşianu [1].
    Cu toate acestea, toată lumea ignoră fonemul „xi” (scris uneori xy), din cuvântul (compus) Zamolxi. Ba, mai mult decât atât, cei mai mulţi preferă forma Zamolxis cu toate că pe tăbliţele de la Sinaia nu apare niciodată forma cu „s” final. Acolo apar doar formele: Zamolx, Zamolxi, Zamolxy, Zamolxiy, Zamolxio, Zamolxiu. Diferitele variante depind de erudiţia scribilor, însă forma Zamolxi pare a predomina. [2].
    Părerea mea (personală) este că acest cuvânt Zamolxi cuprinde 3 foneme distincte şi anume ZA, MOL şi XI. Acest „xi” nu trebuie trecut cu vederea pentru că înseamnă ceva şi nu este un simplu balast, dar cu toate eforturile nu am găsit nicăieri un argument în susţinerea ipotezei mele. Doar un text al cercetătorului Yuan Ke, citat în cartea „Înainte şi după Potop” de către autorul ei Daniel Săvescu, care sună aşa:
    „În inscripţiile pe oase de vite cornute şi pe carapace de broaşte ţestoase, hieroglifa «xi» cu sensul «în trecut», «în vechime», este înfăţişată ca un soare, iar sub el sau deasupra lui se ridică valuri înspumate, ceea ce ar însemna că în vremurile de demult s-a produs o inundaţie îngrozitoare ţi că oamenii nu trebuie să o dea uitării” [3].
    Dacă în trecutul îndepărtat a existat o singură cultură (pelasgii) din care a descins toate societăţile de azi, atunci fonemul „xi” provine de atunci şi a fost păstrat şi de daci, dar şi de chinezi, pe al căror teritoriu chiar s-au descoperit mumii de oameni albi de tip caucazian.
    M-am abătut de la subiect pentru a arăta în ce context apare fonemul MOL în cuvântul Moldova comparativ cu Zamolxi, unde are acelaşi înţeles.

    Revenind, în lumina celor arătate, Zamolxi ar însemna „Zeul bătrân din trecut” (din timpuri uitate), iar Moldova s-ar traduce „Cetatea veche” sau poate „Cetatea din vechime”.
    E cea mai plauzibilă ipoteză. Şi cea mai logică. Cu toate acestea, unii istorici, mari admiratori ai romanităţii (sau simpli romanopaţi) vor să lege cuvântul Moldova de limba latină, în care molta=multă şi dava zice-se că ar însemna apă [4]. Deci Moldova=Apă multă. Unde or vedea ei apă multă în Moldova rămâne un mister.

    Bibliografie
    1. „Înţelepciune străbună”, Mioara Căluşiţa-Alecu, Ed. Miracol, Buc., 2002, p. 154;
    2. „Tainele tăbliţelor de la Sinaia”, Adrian Bucurescu, Ed. Arhetip, Buc., 2005;
    3. „Înainte şi după Potop”, Daniel Săvescu, Ed. Miracol, Buc., 1997, pag. 55;
    4. http://www.moldovenii.md/md/news/view/section/11/id/6909

    Cu respect
    Dorel Bârsan

  34. Franceza din sud e “francezele” din sud si difera de dialectele din nord în principal prin accent. E mai greu sa întelegi pe cineva din Chisinau daca esti aradean decât un marseilez daca esti din Rouen.

  35. Şi ın limbile indiene contemporane exista cuvintele ”mami” , ”mama” , ”ma” .
    De asemenea ın sanskrita exista cuvıntul ”Mata” care ınseaman tot mama .

  36. In vremurile de demult, cu 12.000-14.000 de ani ın urma popoarele euro-asiatice erau bine interconectate cultural şi spiritual.
    Descoperirea unei statuete de preot vedic ın templele stravechi de la ŞanliUrfa-Göbekli Tepe-Nevali Çöri (estul Turciei ) demonstreaza o unitate de cultura şi religie/spiritualitate , poate şi lingvistiva, extinsa pe un areal imens ,din Himalaya pına la Bosfor cel putin .

    https://www.youtube.com/watch?v=TaoakxvqHWI

    Pına acum 5000-6000 de ani İndia se ıntindea spre vest pına ın apropierea Messopotamiei cuprinzınd ın interiorul granitelor sale jumatate din actualul İran.Exista informatii de la diverşi intelectuali plecati din İran( am avut ocazia sa vorbesc personal cu unul din ei ) asupra unor descoperiri arheologice de acum 20-25 de ani tinute ın secret de catre autoritati . Este vorba de temple de dimensiuni foarte mari – aflate ınca sub pamınt-cu o vechime de cel putin 9000 de ani . Accesul public şi al cercetatorilor straini este interzis . Doar unii arheologi iranieni autorizati de guvern au putut face cercetari acolo. Rezultatele cercetarilor nu au fost date publicitatii. Mai mult ca sigur ca este vorba de temple apartinınd paşnicei culturi vedice indiene care a dominat cultural şi spiritual mult timp zona platoului iranian. In nici un caz unei culturi a unor triburi iraniene razboinice venite acum 5500 de ani prin zona. Ceea ce deranjeaza foarte mult autoritatile iraniene .

  37. De ce confundati cazurile cu declinarile?
    Iar wiki,buna sau rea,e totusi altceva decât circul YouTube sau Amatorismul din WordPress.

  38. Nu comvingi pe nimeni cu aberatiile dumitale . In articol se folosesc argumente si bunul simt . La dumneata e cam grava situatia , ca argumente CANCI cum ar zice germanul . Solicit analiza acestui cuvant , dupa care o sa ne dam seama ca e vorba de unii , cam singurii , care au venit din india si s-au asezat in europa . Sa-i numim indoeuropeni ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *