Sapte ani mai tarziu, Ucraina redeschide, cu sprijinul unei mari parti a comunitatii internationale si a NATO, unul dintre cele mai grele capitole din istoria sa recenta: anexarea rusa a peninsulei Crimeea.
Presedintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a avertizat acest lucru Luni in fata delegatiilor celor 46 de state si organizatii care au semnat impreuna cu Kiev crearea Platformei Crimeei: „A fost o garantie a stabilitatii pentru regiune, acum a devenit un butoi de pulbere. De la un centru turistic, la un cap de pod militar pentru extinderea influentei Federatiei Ruse”. „Suntem constienti ca tara noastra nu va putea niciodata sa recupereze Crimeea singura, avem nevoie de sprijin international la un nou nivel”, a recunoscut presedintele.
Intoarcerea talibanilor din Afganistan a furat proeminenta evenimentului, la care unii dintre participanti nu si-au trimis principalele figuri diplomatice. Reprezentantul SUA a fost prezent si secretarul sau pentru Energie, Jennifer Granholm, care a acordat Kiev angajamentul pe care Zelenski l-a cerut cu o zi inainte, fara succes, cancelarului german Angela Merkel: „Sprijinul nostru va continua sa fie concret, semnificativ. Vom oferi asistenta Fortelor Armate ale Ucrainei.”
O alta manusa a sosit de la NATO. Mircea Geoana, secretarul general adjunct al Aliantei Atlantice, a reafirmat decizia luata la Summit-ul de la Bucuresti din 2008 pentru Georgia si Ucraina de a adera intr-o zi la organizatia militara, cu care deja desfasoara exercitii comune. „Ucrainenii au ales integrarea euro-atlantica”, a spus el.
Declaratia de deschidere a Platformei Crimeei, absenta in mod evident din China, face aluzie la diferite rezolutii ale ONU si la numeroase legi internationale care cer incetarea militarizarii rusesti a peninsulei, incetarea incalcarii continue si sistematice a drepturilor omului si libertatea navigatie pe Marea Neagra. Pe langa revenirea Crimeei, semnatarii cer ca Rusia sa puna capat ocupatiei Sevastopolului, baza istorica a flotei sale in Marea Neagra.
Initiativa va monitoriza „24 de ore pe zi” cu o retea de experti incalcarea drepturilor omului in regiune, intarirea militara rusa si problemele ecologice. Zelenski a sustinut ca datorita eforturilor comunitatii internationale „a fost posibila oprirea agresiunii armate a Rusiei in Donbas”, regiune care, totusi, continua sa fie luata de separatisti si al carei viitor este inca discutat de mai multe bande din Formatul Normandia.
Rusia a luat nota de intalnire, pe care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a catalogat-o anterior drept un „coven” cu care Occidentul intentioneaza sa „continue sa hraneasca sentimentele neonaziste si rasiste ale actualului guvern ucrainean”. „Consideram acest eveniment extrem de neprietenos cu tara noastra. (…) Perceptia noastra este absolut fara echivoc, o tratam ca pe un act anti-rus”, a declarat luni purtatorul de cuvant al Presedintiei ruse, Dmitri Peskov.
Dintre puterile europene, la intalnire a participat ministrul german al Economiei si Energiei, Peter Altmaier, care a subliniat inca o data ca Berlinul va garanta furnizarea de gaze prin Ucraina, in pofida intrarii viitoare in exploatare a gazoductului Nord Stream 2, care va lega direct tara germana de regiunea rusa Leningrad.
Spania l-a trimis pe secretarul de stat pentru Uniunea Europeana, Juan Gonzalez-Barba, care i-a promis lui Zelenski ca Ucraina „va putea conta pe sprijinul Spaniei, in aspiratiile sale de a trai intr-o tara sigura, in limitele granitelor recunoscute international”. , inainte de a culmina cu un mesaj: „Crimeea este Ucraina”.
Un alt dintre principalii aliati ai Ucrainei in Platforma Crimeei este Turcia, tara care are un lung joc geopolitic cu Rusia de la Mediterana, in razboaiele din Libia si Siria, pana in Caucaz, unde sprijinul sau pentru Azerbaidjan era esential in urma cu un an. invinge Armenia, membra a Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva condusa de Moscova, in Nagorno-Karabah. „Sprijinul nostru pentru integritatea teritoriala a Ucrainei ramane ferm si ne opunem incalcarii dreptului international”, a declarat ministrul de externe Mevlut Cavusoglu, care a sustinut si dreptul tatarilor de a-si pastra unitatea.
Printre membrii platformei cei mai interesati de respectarea granitelor si a suveranitatii nationale se numara tarile baltice si Polonia. „Cunoastem istoria regiunii noastre, amenintarea la adresa democratiei a dominatiei sovietice”, a spus presedintele polonez, Andrzej Duda, dupa ce a subliniat ca tara sa „va fi un membru activ” al initiativei pentru solidaritatea si empatia ei cu Ucraina impotriva agresiunii rusesti.
Presedintele lituanian Gitanas Nauseda a impartasit promisiunea poloneza. „Astazi ne intalnim pentru a apara ordinea juridica internationala”, a spus presedintele, care este bine constient de provocarile rusesti. Ca si incidentul cu care Pedro Sanchez a fost surprins pe 8 iulie, cand a fost nevoit sa suspende o conferinta de presa cu Nauseda la o baza militara in timpul vizitei sale in tara baltica din cauza zborului a doua avioane de vanatoare rusesti. Un episod care nu este un eveniment izolat si care odata cu anexarea Crimeei a devenit o problema mai recurenta si mai periculoasa. In iunie, Rusia ar fi tras salve de avertizare asupra unui distrugator britanic pentru apropierea de apele din largul peninsulei, considerat ucrainean de comunitatea internationala.
„Luptam cu un inamic comun”, a avertizat premierul Georgiei, natiune care a avut deja un razboi in 2008 cu Rusia, dupa ce a lansat o ofensiva in Osetia de Sud, o regiune separatista inca de la inceputul anilor ’90. O alta natiune care a pus un accent deosebit pe necesitatea stabilizarii granitelor in spatiul post-sovietic a fost Moldova, a carei influenta este contestata de Uniunea Europeana si Rusia de ani de zile si care mai are si alte conflicte teritoriale pro-ruse cu Transnistria, separata. de facto si pe orbita Moscovei si Gaugazia. Presedintele Maia Sandu, care l-a invins pe candidatul Moscovei Igor Dodon in noiembrie 2020, a insistat ca intr-o regiune „in care nu exista reguli de securitate, este o chestiune legitima sa le cream pentru a garanta pacea”.
Pe langa criticile la adresa Rusiei, au fost si batai in spate pentru Kiev. „Ucraina a devenit un exemplu de reforme in multe domenii, inclusiv protectia democratiei. Ceva pe care vedem ca unii il considera o amenintare”, a declarat premierul suedez Stefan Lofven. Guvernul lui Zelenski, a carui aprobare s-a imbunatatit in ultimul an conform sondajelor, a intreprins numeroase reforme, printre care se remarca legea deoligarhiei, care prevede limitarea contributiilor la partide si grupuri de comunicare.
Intalnirea a inceput cu interpretarea cantaretei Jamala a imnului sau catre tatari 1944, cantecul castigator al Eurovisionului la doi ani dupa anexarea Crimeei. „Cand sosesc strainii, intra in casa ta, va ucid pe toti si spun „nu sunt vinovat””, a cantat el in omagiu adus unui popor deportat in masa din Crimeea de stalinism spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aproape 80 de ani mai tarziu, membrii Platformei Crimeei sunt ingrijorati.
