Vizitează muzeele ţării: Muzeul de Istorie Bacău

Categories ArticolePosted on

Tweet

un articol de Valentin Roman

 

Muzeul este locul în care trecutul ne “vorbește”, un spațiu al reamintirii că noi, cei de astăzi, le datorăm lor, celor din alte vremuri, totul. Țara noastră, acest spațiu bogat în descoperiri a căror vechime parcurge toată vârstele umanității, își așteaptă vizitatorii și în muzee, astfel încât aceștia, mai ales cei tineri, să ia contact cu vremurile trecute. Cunoscând trecutul, cel curios și iscoditor poate înțelege mai bine prezentul și, de ce nu, poate anticipa, într-o măsură mai mică sau mai mare, viitorul.

Din aceste considerente, va propunem o rubrică periodică în care vă vom prezența, de fiecare dată, câte un muzeu al țării noastre, lansându-vă, totodată, invitația că, pe lângă turul virtual pe site-urile acestora, să le pășiți pragul, că într-o călătorie în timp, pentru a descoperi misterele poporului nostru milenar. Astăzi va invităm la Muzeul de Istorie din Bacău.

 

Scurt istoric

 

Muzeologia băcăuană debutează în anul 1957, când se înființează primul muzeu regional, fiind numit că director Iulian Antonescu, absolvent al Facultății de Istorie din București, promoția 1956. Din anul 1959 activează cu trei secții: istorie, științele nature și artă. În anul 1960 i s-a atribuit o clădire monumentală în Parcul Libertății, azi Parcul Cancicov, care însă după 10 ani a fost demolată.

În 1990, ia ființă Muzeul Județean de Etnografie și Artă, iar în 1996 se vor despărți în două instituții de șine stătătoare:Muzeul Județean de Artă și Muzeul Județean de Etnografie; în anul 1999 aceaste două instituții se reunsec din nou, urmând că din anul 2003 să figureze în cadrul Complexului Muzeal a€œIulian Antonescu” Bacău.Clădirea din str.9 Mai nr.7 este o clădire noua inaugarata în anul 1996.

 

Expoziție de civilizație și spiritualitate în centrul și vestul Moldovei 

 

Civilizaţia materială şi spirituală din zona central-vestică a Moldovei din paleolitic şi până în evul mediu. Această expoziţie este etalată pe o suprafaţă de aproximativ 600 m2, fiind expuse mărturii arheologice şi istorice care vizează spaţiul teritorial al judeţului Bacău, raportate la istoria naţională.

Astfel, exponatele etalate cu valoare de patrimoniu valorifică istoria locală pe perioade istorice. Sunt expuse obiecte din perioada paleolitică şi din perioada neo-eneolitică, pentru perioada eneolitică realizându-se şi două reconstituiri ale unor construcţii şi anume: „Moara” descoperită la Poduri-Dealul Ghindaru, precum şi „Sanctuarul” de la Mărgineni-Cetăţuia.

Sunt expuse în continuare mărturii din epoca bronzului, epoca fierului (mărturii care sunt preponderent descoperite pe şantierul de la Răcătău-Tamasidava). De asemeni, este expusă şi o machetă, la scară redusă, a sanctuarului dacic de la Brad (antica Zargidava).

În cadrul acestei expoziţii sunt expuse, în acelaşi timp, elemente privind epoca romană şi din perioada mileniului I. Un spaţiu aparte este dedicat perioadei medievale, mai ales datorită importanţei pe care zona o are în această perioadă în dezvoltarea statului moldovean.

În acest sens, sunt prezentate elemente ale vieţii materiale şi spirituale din regiune, în special din aşezările urbane Bacău şi Târgu Trotuş, care cunosc în această perioadă o epocă de înflorire. Este vorba de ceramică de uz curent şi ornamentală, arme, unelte etc. Tot aici este prezentată şi o machetă a Curţii Domneşti de la Bacău, care includea reşedinţa lui Alexăndrel vodă, fiul lui Ştefan cel Mare, precum şi ctitoria celor doi – biserica Precista.

 

Tezaurul arheologic şi istoric

 

Expoziţia cuprinde, în ordine cronologică, elemente de tezaur arheologic şi istoric din patrimoniul muzeului, începând cu epoca eneolitică şi până în perioada modernă. Sunt expuse, astfel, alături de reconstituirea, la scară redusă, a davei de la Brad-Zargidava, piese de o deosebită valoare istorică şi estetică aparţinând culturii Cucuteni.

Sunt prezentate şi elemente de tezaur aparţinând epocii bronzului, printre care tezaurul cu piese de aur descoperit la Răcătău (cultura Monteoru), celturi, ceramică, dar şi o reconstituire a unui mormânt aparţinând acestei epoci.

Epoca dacică este foarte bine reprezentată, fapt datorat existenţei pe teritoriul judeţului a două aşezări de tip dava – Tamasidava (Racătău) şi Zargidava (Brad). Sunt prezentate, în cadrul expoziţiei: ceramică, obiecte de podoabă, obiecte de cult, piese de harnaşament. Sunt expuse şi tezaure monetare – imitaţii dacice după monedă macedoneană şi grecească, dar şi tezaurul de monede romane de la Măgura – unul dintre cele mai mari tezaure descoperite în Moldova.

Expoziţia cuprinde şi obiecte de tezaur din perioada carpică şi mileniului „întunecat”, printre care obiecte paleocreştine sau piese bizantine. Pentru epoca medievală sunt prezentate piese de tezaur descoperite la Bacău-Curtea Domnească sau Târgu Trotuş-Ţarna Nouă, fie prin descoperiri întâmplătoare. Sunt astfel prezentate elemente de podoabă şi harnaşament, piese aparţinând cultului creştin.

În acelaşi timp, în această expoziţie sunt prezentate un număr important de tezaure monetare descoperite pe teritoriul judeţului Bacău: ducaţi veneţieni din aur, taleri olandezi, monezi tătărăşti şi turceşti etc. Expoziţia se încheie cu piese de valoare deosebită datate în perioada modernă. Este vorba de arme, uniforme, decoraţii, sigilii, bijuterii. Dintre acestea se remarcă piesele care au aparţinut domnitorului Al.I. Cuza, doamnei Elena Cuza, lui Mihail Kogălniceanu sau familiei Negri.

În ceea ce priveşte armele şi uniformele, deosebite sunt o sabie care a apaţinut boierului Vasile Rosetti, un hanger cu teacă (ambele piese sunt de factură orientală, fiind foarte frumos decorate), dar şi săbii de paradă. Sunt prezentate şi decoraţii româneşti şi străine, printre care Ordinul „Mihai Viteazul” (cu pelerină şi cuşmă).

 

Din tezaurul etnografic al judeţului Bacău

 

Expoziţia permanentă de etnografie prezintă cele două ocupaţii principale: agricultura şi creşterea animalelor şi se continuă cu prezentarea următoarelor ocupaţii secundare: albinăritul, vânătoarea şi pescuitul. În spaţiul destinat prezentării agriculturii sunt expuse: seminţe, unelte pentru lucrul pământului, întreţinerea culturilor, recoltarea sau pentru prelucrarea cerealelor şi cartofilor etc.

Segmentul de expoziţie dedicat creşterii animalelor a fost divizat în două: primul prezintă imagini şi piese care ilustrează creşterea vitelor şi a cabalinelor, iar al doilea prezintă imagini şi piese specifice păstoritului. Industria casnică ţărănească priveşte operaţiile de prelucrare a fibrelor animale şi vegetale în gospodăria tradiţională.

Sunt expuse unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile şi pentru lână, un război de ţesut orizontal, covoare şi stergare, lăicere. Este prezentat portul popular din cele trei zone etnografice ale judeţului. Dintre instalaţiile tehnice ţărăneşti muzeul prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum şi un război de ţesut cergi pe care este ţesută o cergă „crudă”.

Sunt prezentate şi principalele meşteşuguri: olăritul, meşteşugurilor legate de prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului. În muzeu este sugerat şi o casă ţărănească cu tindă rece şi cameră, în care am expus mobilier, ţesături şi inventar gospodăresc. În spaţiul destinat vieţii spirituale sunt expuse imagini cu biserici de lemn din judeţ, precum şi obiecte de cult şi piese de mobilier provenind din diverse biserici.

1 comment

  1. Multumesc domnule Roman!
    Sunt din Bacau si nu am stiut ca Muzeul Antonescu detine asemenea exponate! Il voi vizita cu prima ocazie cand ma duc la parinti. E un must see… ca si casa lui Bacovia… am trecut prin fata lor de mii de ori… mi-e mai mare rusinea…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *