O revizuire a cercetarilor sugereaza ca anomaliile din partea din fata a creierului identificate prin teste de electroencefalografie (EEG) sunt frecvente in randul pacientilor care au simptome neurologice cu COVID-19.
Estimarile variaza, dar aproximativ 15-25% dintre pacientii cu COVID-19 sever pot prezenta simptome neurologice , cum ar fi dureri de cap, confuzie, delir, tulburari de constienta, convulsii si accidente vasculare cerebrale.
Medicii pot indruma pacientii care prezinta simptome neurologice pentru un test EEG . Testul implica plasarea de electrozi pe scalp pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului.
Pentru a investiga modul in care COVID-19 afecteaza creierul, cercetatorii de la Baylor College of Medicine din Houston, TX si de la Universitatea din Pittsburgh, PA, au analizat rezultatele EEG de la 617 pacienti, raportate in 84 de studii diferite.
Varsta medie a pacientilor carora li s-a efectuat un EEG a fost de 61,3 ani, iar doua treimi erau barbati.
Cele mai frecvente descoperiri pe care cercetatorii le-au identificat au fost incetinirea undelor cerebrale si descarcari electrice anormale.
Extinderea anomaliilor EEG s-a corelat pozitiv cu severitatea bolii si daca pacientii aveau afectiuni neurologice preexistente, cum ar fi epilepsia.
Punct de intrare probabil
Aproximativ o treime din descoperirile anormale au fost in lobii frontali ai creierului.
„Stim ca cel mai probabil punct de intrare pentru virus este nasul, deci pare sa existe o legatura intre partea creierului care este situata chiar langa punctul de intrare”, spune dr. Zulfi Haneef, profesor asistent de neurologie / neurofiziologie la Baylor si unul dintre cei doi coautori ai studiului.
Aceste descoperiri ne spun ca trebuie sa incercam EEG pe o gama mai larga de pacienti, precum si alte tipuri de imagistica a creierului, cum ar fi RMN sau CT, care ne vor oferi o privire mai atenta asupra lobului frontal, adauga el.
Cercetatorii observa ca virusul nu poate fi direct responsabil pentru toate daunele. Efectele sistemice ale infectiei, cum ar fi inflamatia, nivelurile scazute de oxigen, sangele neobisnuit „lipicios” si stopul cardiac, pot juca un rol in anomaliile EEG care se extind dincolo de lobii frontali.
Studiul a identificat „incetinirea difuza” in activitatea electrica de fond a intregului creier la aproape 70% dintre pacienti.
Ceata cerebrala
Unele persoane care si-au revenit din COVID-19 raporteaza probleme de sanatate in curs, etichetate acum COVID lung . Printre acestea se numara „ceata creierului”.
Un studiu recent, care nu a fost evaluat de catre colegi sau publicat, dar a fost incarcat pe serverul de preimprimare MedRxiv , a constatat ca persoanele care pretind ca au avut COVID s-au comportat mai putin la un test cognitiv online decat cei care nu credeau ca au contractat virusul .
Autorii sugereaza ca infectia ar fi putut imbatrani oamenii cognitiv cu aproximativ un deceniu.
Potrivit expertilor contactati de Science Media Center din Londra, Marea Britanie, acest studiu transversal nu demonstreaza ca infectia a provocat un declin cognitiv pe termen lung. Cu toate acestea, evidentiaza ingrijorarile cu privire la efectele durabile asupra creierului.
Faptul ca exista anomalii ale EEG asociate cu simptomele neurologice ale infectiei cu COVID-19 adauga la aceste preocupari, spune dr. Haneef.
Pe partea pozitiva, autorii raporteaza ca 56,8% dintre cei care au avut teste EEG de urmarire au prezentat imbunatatiri.
Autorii noteaza ca analiza lor a avut mai multe limitari, inclusiv lipsa accesului la datele brute din studii individuale, cum ar fi urmele EEG. Este posibil ca medicii sa fi omis sa raporteze multe EEG normale, pe langa efectuarea disproportionata a mai multor EEG la pacientii cu simptome neurologice, care pot distorsiona rezultatele cercetarii.
In plus, medicii au administrat medicamente anti-convulsii multor pacienti despre care suspectau ca au convulsii. Acest lucru poate avea semne ascunse de convulsii in urmele lor EEG.
