Sa simti stres din cand in cand este normal. Este modul in care corpul tau raspunde la evenimente dificile, cum ar fi sa fii concediat, sa tii un discurs sau sa te certati cu cineva.
Cu toate acestea, unele situatii care provoaca stres pot persista, cum ar fi problemele in curs de desfasurare cu serviciul, scoala sau viata de acasa. Cand stresul este persistent – si nu puteti gasi o modalitate de a-l controla – poate afecta sanatatea dumneavoastra fizica si mentala.
Riscuri de stres pentru sanatate
Stresul cronic sau continuu va poate creste riscul aparitiei urmatoarelor afectiuni:
Boli cardiovasculare
Evenimentele stresante declanseaza raspunsul organismului de „lupta sau fuga” – schimbari fizice si hormonale care va ajuta sa supravietuiti unei amenintari externe. Ritmul cardiac si tensiunea arteriala cresc. Corpul tau produce hormoni de stres, inclusiv adrenalina si cortizol. Cand evenimentul stresant se termina, aceste schimbari ar trebui sa fie reluate. Dar nu este intotdeauna cazul.
Cand te confrunti cu stres cronic, corpul tau nu primeste semnalul pentru a opri raspunsul la stres. In timp, modificarile cardiovasculare si hormonale va pot creste riscul de boli cardiovasculare.
De asemenea, stresul va poate determina sa faceti alegeri proaste de stil de viata care va afecteaza sanatatea inimii. Este posibil sa mancati in exces sau sa mancati alimente nesanatoase. Este posibil sa stati pentru perioade lungi de timp si sa nu faceti exercitii regulate. Sau poti sa fumezi sau sa bei in exces. Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, aceste obiceiuri sau alegeri pot contribui toate la cresterea tensiunii arteriale si a colesterolului crescut , care sunt factori majori de risc pentru boli cardiovasculare si accident vascular cerebral.
Diabetul
Stilul de viata sarac declansat de stres poate contribui la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2, potrivit Asociatiei Americane de Diabet. Hormonii de stres pot creste, de asemenea, nivelul de glucoza din sange si rezistenta la insulina, potrivit Centrului de Predare a Diabetului de la Universitatea din California, San Francisco.
Obezitatea
Potrivit unei recenzii publicate in Jurnalul International de Medicina Preventiva, rezistenta la insulina cauzata de stresul cronic poate duce la o crestere a grasimii abdominale, care poate contribui la cresterea in greutate si la obezitate. Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor definesc obezitatea ca un indice de masa corporala (IMC) de 30 sau mai mare.
Stresul poate, de asemenea, perturba functiile creierului responsabile de autocontrol. In conditii de stres, s-ar putea sa intampinati dificultati in a limita cat de mult mancati sau puteti folosi alimente pentru a va calma stresul. Potrivit Harvard Health, stresul iti poate creste pofta pentru alimente bogate in grasimi si zahar. Consumul mai multor calorii decat ai nevoie sau arderea intr-o zi poate duce la obezitate sau poate ingreuna pierderea in greutate sau mentinerea unei greutati sanatoase.
Anxietate si depresie
Expunerea constanta la stres poate crea dezechilibre fizice si chimice in creierul tau, potrivit unei recenzii publicate in jurnalul Chronic Stress. Acest dezechilibru poate afecta nu numai starea ta de spirit, ci si modul in care gandesti si iei decizii. Lasat netratat, stresul cronic poate face dificil pentru creierul tau sa revina la functionarea normala.
Insomnie
Atat stresul pe termen scurt, cat si pe termen lung pot provoca insomnie, potrivit Bibliotecii Nationale de Medicina; adica ai dificultati de a adormi, de a ramane adormit sau de ambele. Insomnia este mai mult decat un inconvenient. Este o tulburare de somn care poate necesita tratament.
Dementa
Modificarile cardiovasculare datorate stresului, precum si cresterea continua a nivelului de cortizol, pot creste riscul de dementa, potrivit unui studiu publicat in Journal of Alzheimer’s Disease.
Alte afectiuni
Potrivit Asociatiei Americane de Psihologie, stresul cronic poate contribui la sau agrava alte probleme de sanatate, cum ar fi:
- Probleme gastrointestinale, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului si sindromul colonului iritabil.
- Probleme ale pielii, cum ar fi eczema si acneea.
- Probleme respiratorii, cum ar fi astmul si BPOC.
- Probleme de reproducere, inclusiv probleme cu fertilitatea si menstruatia.
Cand ar trebui sa mergi la medic pentru stres?
Pentru a preveni aceste probleme de sanatate, este important sa primiti tratament pentru stresul cronic. Tratamentele pot include psihoterapie sau medicamente.
Pentru a sti ca ai nevoie de ajutor, mai intai trebuie sa recunosti cum arata stresul cronic in viata ta. Semnele si simptomele pot include:
- Te simti coplesit.
- Dificultate de concentrare.
- Uitare
- Probleme sexuale.
- Dificultate in a adormi sau a ramane adormit.
- Oboseala sau oboseala.
- Dureri de cap sau dureri musculare inexplicabile.
- Furie, tristete sau iritabilitate.
- Probleme digestive, cum ar fi arsuri la stomac, indigestie, greata si dureri de stomac.
- Diaree sau constipatie.
- Pierderea sau cresterea in greutate.
- Bautura in exces. Consumul ilegal de droguri.
- Ganduri de autovatamare sau sinucidere.
Ar trebui sa va consultati medicul daca stresul interfereaza cu viata de zi cu zi sau daca nu va puteti controla stresul.